Cuciulata (maghiară:Kucsuláta, germană: Katscheloden) este un sat în comuna Hoghiz din județul Brașov, Transilvania, România.

Denumirea În prima atestare documentară (în anul 1372) Cuciulata purta numele de KotzaladDocumenta Romaniae Historica. Seria B : Țara Românească. Volumul 1 : 1247-1500, București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966, documentul 5, p. 15.. Denumirea este de origine maghiară, vine din antroponimul de origine turcica Kocsola "Chociola" la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești)vezi Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1997, vol. II, p. 765, Kocsola. Alte menționări: în 1589 - Kucsalota, în 1637 Kucstulata, iar în 1648 Kociulata.

Geografie Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa.

Istorie Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice din Secolul I î.Hr. în locul numit Stogul lui Coțofan, în partea de SE a satului. Prima atestare documentară în limba română a localității Cuciulata datează din 16 iulie 1372 și reprezintă un hrisov din vremea lui Vlaicu Vodă, zis Basarab al II-lea, domnul Țarii Românești.

Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatul Veneția de Jos (Archidiaconatus Venecziensis). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: Kucsuláta, întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.Cf. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408

Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune.

În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului.

În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz.

Monumente istorice thumb|200px|left|Turla bisericii Cuvioasa Paraschiva Biserica ortodoxă Cuvioasa Paraschiva datează din 1794. Casa memorială Aron Pumnul. Bisericuța din lemn. Ruinele dacice de la Stogul lui Coțofan.

Descoperiri arheologice În urma cercetărilor arheologice din zona Cuciulății s-au descoperit importante artefacte.

În locul numit „Pleșița Pietroasă“ a fost identificată o așezare rurală marcată prin ceramică romană provincială.

În vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale și segmente dintr-un apeduct, iar în așezarea feudală de sec. VIII-IX, țigle romane au fost folosite la calota unui cuptor.

La sud de punctul „Gruiul Văcarului“ s-au descoperit monede romane.

Economie Una din cele mai importante surse de venit a cuciulățenilor este Combinatul Lafarge-Romcim care produce ciment, folosind piatră de calcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, Poiana Popii și După Pleașă fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală.

Demografie Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari, un german, iar restul de 252 rromi (majoritatea trăind în cătunul Băieși). De asemenea, 1228 sunt ortodocși, 86 penticostali, 2 catolici și un evanghelist.

Populația istoricăVarga E. Árpád, Statistică detaliată privind demografia Transilvaniei - Religie . www.kia.hu De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel:

Recensământ După confesiune După etnieAnulTotalOrtodocșiGreco-CatoliciRomano-CatoliciReformațiEvangheliciUnitarieniEvreiBaptiștiPenticostaliRomâniMaghiariGermaniEvreiȚiganiSârbiSlovaci18501155104376188171042262778185714071201168211241186915531363141202671418801275119360272381233162111890138912103628781241212521301190014931341352558117161376111619101487128064287491418133414310192015131357143131930135812238819144731311413319411484145031195614451966122293161284197712621230412719921230116524591027212002002133512282186107481252

Etnografie/Cultură

thumb|200px|right|A doua zi de Crăciun tinerii vin îmbrăcați în costume tradiționale la biserică și colindă thumb|200px|right|Interior de casă

Tradiția În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol.

Portul

Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru iarna si ilic pentru vara.

Graiul

Cultură Înainte de 1918 în Cuciulata funcționa o școală românească sponsorizată și întreținută de sat. În fiecare an se sărbătorește "fosnicul".

Cuciulata are o publicație locală, Foaie de Cuciulata, al cărei redactor este Vasile Strâmbu.

Administrație/Politică În Cuciulata există oameni care doresc să promoveze satul Cuciulata la statut de comună, statut pierdut în urmă cu câteva zeci de ani. De asemenea s-a propus schimbarea denumirii localității în Aron Pumnul Ședința Camerei deputaților privind respingerea proiectului de lege pentru schimbarea denumirii satului Cuciulata, județul Brașov, în Aron Pumnul și declararea acestuia comuna Aron Pumnul . www.cdep.ro. Cătunul Baieși face parte din satul Cuciulata și este locuit în totalitate de țigani.

Personalități thumb|100px|left|Aron Pumnul a fost fruntaș în Revoluția de la 1848

Aron Pumnul, cărturar român, personalitate a revolutiei de la 1848 și profesor al lui Eminescu Sonia Cluceru, actriță Gheorghe Moraru, preot Gheorghe Buzdugan, membru al Academiei Române Viorel MorariuViorel Morariu (n. 1931, la Cuciulata) este un jucător român de rugby. A jucat în echipa României între 1953 și 1964., rugbist Din Cuciulata au participat la mișcarea de rezistență anticomunistă din munții Făgăraș: Ermil Roșală, Ioan Câcit și Aron Clem. Fragment din cartea Brazii se frâng dar nu se îndoiesc de Ion Gavrilă Ogoranu. www.miscarea.com

Bibliografie www.hoghiz.ro pagina comunei Hoghiz Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 408

Galerie foto

Tradiții

Diverse

Note

Legături externe Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926. Bisericile din satul lui Aron Pumnul, 13 ianuarie 2011, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina Website ziar local Foaie de Cuciulata, 12 septembrie 2021

Cuciulata, Hoghiz