Județul Iași a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era municipiul Iași.

Întindere thumb|right|350px|Clădirea Prefecturii județului Iași din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, cunoscută sub numele Casa Carp, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. În prezent este situată pe Str. Horia nr. 7-9 și găzduiește sediul Universității de Arte „George Enescu” din Iași. thumb|right|310px|Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938. Județul se afla în partea nord-estică a României Mari, în nord-estul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din actualul județ Iași. În partea de est, județul cuprindea o parte din malul stâng al râului Prut, în prezent teritoriu aflat în Republica Moldova. Se învecina la nord cu județele Botoșani și Bălți, la est cu județul Lăpușna, la sud cu județele Fălciu și Vaslui, iar la vest cu județele Roman și Baia.

Organizare În 1925, după aprobarea Legii privind unificarea administrativ-teritorială a României după Marea Unire, județul Iași a fost divizat în 5 plăși:Monitorul Oficial al Regatului României, nr. 223 din 10 octombrie 1925, p. 44 (11308). Plasa Bahlui, reședința la Podu Iloaiei; Plasa Cârligătura, reședința la Târgu Frumos; Plasa Codru, reședința la Buciumi; (pe atunci comună, actualmente cartierul Bucium din municipiul Iași);Școala Gimnazială „Veronica Micle” din Iași Plasa Copou, reședința la Ungheni-Târg, actualmente orașul Ungheni din Republica Moldova.; Plasa Turia, reședința la Șipotele; La mijlocul perioadei interbelice, în 1930, județul era alcătuit din 3 plăși: Plasa Bahlui-Cârligătura, reședința la Târgu Frumos; Plasa Codru, reședința la Buciumi; Plasa Turia, reședința la Șipotele; În anul 1938,Harta României Mari în 1938 județul era organizat în șase plăși:Portretul României Interbelice - Județul Iași Plasa Bahlui, reședința la Podu Iloaiei; Plasa Cârligătura, reședința la Târgu Frumos; Plasa Codru, reședința la Buciumi; Plasa Copou, reședința la Iași; Plasa Turia, reședința la Șipotele; Plasa Ungheni, reședința la Ungheni-Târg.

Județul Iași cuprindea două localități urbane: municipiul Iași (reședința județului) și comuna urbană Târgu Frumos, situată la limita de vest a județului.

Populație Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 275.796 de locuitori, dintre care 81,6% români, 14,6% evrei, 0,6% ruși, 0,5% maghiari, 0,4% germani ș.a.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 246-247 Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită din 82,0% ortodocși, 14,9% mozaici, 2,3% romano-catolici ș.a.

Mediu urban În 1930 populația urbană a județului era de 107.804 locuitori, dintre care 60,8% români, 33,6% evrei, 0,9% germani, 0,9% ruși ș.a. Ca limbă maternă la oraș predomina limba română (72,5%), urmată de limba idiș (22,2%), rusă (1,8%), germană (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional, orășenimea era alcătuită în majoritate din ortodocși (61,4%), urmați de mozaici (34,4%), romano-catolici (3,0%) ș.a. Populația municipiul Iași era de 102.872 locuitori, iar cea a orașului Târgu Frumos de 4.932 locuitori.

Materiale documentare

Referințe

Legături externe

Portretul României Interbelice - Județul Iași