Pristol este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Cozia și Pristol (reședința).
Date geografice Comuna este poziționată în Câmpia Olteniei la confluența Dunării cu Timocul, totodată fiind și un punct de frontieră triplă între România, Serbia și Bulgaria.
Poziția geografică a satului Pristol
Satul Pristol este așezat de o parte și de alta a drumului național DN56C. Locuințele sunt amplasate compact, în zona terasei superioare și în zona joasă, fiind alcătuită din două trupuri masive, freatic independente, legate printr-o zonă verde cu vii și livezi cultivate pe panta de legătură. Intravilanul existent al localității este format din terenuri folosite pentru obiective publice, circulației, gospodăririi individuale, având o suprafață totală de 141,8 ha.
Poziția geografică a satului Cozia
Satul Cozia se află în sudul localității Pristol, la un kilometru față de reședința comunei, fiind legată de aceasta prin drumurile comunale existente. Intravilanul existent al localității este de 68,2 ha și include terenurile folosite pentru obiectivele publice.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pristol se ridică la 1.254 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.457 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,06%), iar pentru 6,3% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%), iar pentru 6,38% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istorie Sursele istorice arată atestarea documentară a satului Pristol la 16 septembrie 1694, atunci când moșia din Câmpia Blahniței, aflată în proprietatea Mariei, fiica vornicului Drăghici din Florești, fost mare clucer, a fost dăruită de către stăpâna Mănăstirii Cozia „spre veșnica pomenire a fiului ei Radu, decedat”. Dania a fost recunoscută și întărită pentru mănăstire prin alte documente date de către domnitorii Radu Mihnea (1612), Alexandru Iliaș (1617), Matei Basarab (1626) sau Constantin Brâncoveanu (1730). Până la reforma agrară a lui Cuza Vodă din 1864, Pristolul și moșia sa au rămas în stăpânirea mănăstirii. Atunci pristolenii au fost împroprietăriți și au hotărât să întemeieze și un sat cu ulițe drepte, ce a fost denumit Cozia.Primăria Pristol. Prezentare generală, accesat la 27 mai 2026
Evoluție administrativă
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Mehedinți și era formată din satul omonim și din mahalaua Însurăței, înregistrând 1260 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 40 de elevi.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, primind forma actuală, aceasta fiind consemnată cu cele două sate din prezent: Cozia și Pristol, ajungând la o populație de 2405 de locuitori.
În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Cujmir din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, a revenit la județul Mehedinți;
Monumente istorice În comuna Pristol funcționează un sit arheologic (în satul Pristol). De asemenea, pe teritoriul satului mai regăsim trei așezări din sec. IX - XI, sec. VI a. Chr., Hallstatt mijlociu, Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, dar și Biserica „Sf. Nicolae” care se află în centrul satului și care figurează din ante. 1892. Toate acestea sunt clasificate ca monumente istorice de interes local și sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.
Politică și administrație Comuna Pristol este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Note
Vezi și Dunărea la Gârla Mare - Maglavit (sit de importanță comunitară) Jiana (sit de importanță comunitară)
Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Pristol
Pristol