Năruja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Năruja (reședința), Podu Nărujei, Podu Stoica și Rebegari.

Etimologie Toponimicul Năruja este asociat cu termenul maghiar nyires care înseamnă mestecăniș, de unde s-a dat numele atât comunei cât și afluentului Zăbalei cu aceiași denumire.

Geografie Comuna se află în vestul județului, în zona de munte, pe valea râului Zăbala și a afluentului său Năruja. Prin comună trece șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Paltin, Spulber și Nereju, și spre nord la Valea Sării (unde se termină în DN2D). La Podu Stoica, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205M, care o leagă spre vest de Nistorești.

Istoric Prima atestare documentară a Nărujei se face în 1688. Istoricii M. Canianu și A. Candrea, în monografia Dictionarul județului Putna (din 1893), o consideră a fi cea mai veche așezată de răzeși (sate-stup sau matcă) din Vrancea. Pe harta lui Dimitrie Cantemir este consemnat satul Vranciza, care este identificată ulterior cu Năruja de astăzi. De altfel, datorită particularităților sociale, economice, religioase s.a.m.d., Cantemir i-a conferit acestei zone, denumirea de Republica Vrânceană în lucrarea sa , ca un corolar la spiritul de egalitate, liber și hotărât pentru apărarea moșiilor comune ale țăranilor răzeși.

Sfârșitul secolului al XIX-lea

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna, și era formată din satele Lunca, Năruja, Petrești, Podu Năruja, Podu Stoica, Poenița, Reghiu și Stroești, având în total 997 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 29 de elevi.

Perioada interbelică

Anuarul Socec consemnează în 1925 comuna ca reședință a plășii Vidra din același județ, având în aceleași opt sate, o populație de 1210 locuitori. Oficialitățile acelei vremi, au socotit Năruja, ca fiind locul indicat pentru a construi un castel regal, până la construirea castelului Peleș din Sinaia.

Regimul comunist până în prezent

În timpul regimului comunist, comuna a devenit reședința raionului Năruja din regiunea Putna, dar după doi ani, în 1952, a fost inclusă în raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna cu satele Năruja, Podu Nărujei și Podu Stoica a fost transferată la județul Vrancea, primind și satul Rebegari (anterior la comuna Nistorești);

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Năruja se ridică la 1.806 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.659 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,07%), iar pentru 2,93% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Năruja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Monumente istorice thumb|left|200px|Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Năruja. Singurul obiectiv din comuna Năruja inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este biserica „Cuvioasa Paraschiva” din centrul satului Năruja. Ea este clasificată drept monument de arhitectură și datează din 1788.

Atracții turistice Muntele Lapoş Platou Podul Nărujii Lunca Deasă

Note

Vezi și Biserica Cuvioasa Paraschiva din Năruja Râul Putna (sit de importanță comunitară)

Năruja

Legături externe

Primăria Năruja Școala Gimnazială „Barbu Ștefănescu Delavrancea” Năruja