thumb|425px|Ciuperci comestibile Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie și picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze), există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase. Nutriție și toxicitate thumb|215px|Recoltă de ciuperci Din păcate multe din ciupercile comestibile pot fi confundate ușor cu ciuperci otrăvitoare de același gen din cauza similitudinii (ca de exemplu Amanita rubescens cu o canelură tipică pe manșetă și Amanita pantherina cu o canelură tipică la marginea pălăriei). Spre deosebire de plante, ciupercile au un citoschelet susținător din chitină care contribuie la scăderea digestibilității lor în cazul persoanelor cu sistem digestiv sensibil. De acea câteva soiuri trebuie fierte suficient de mult. Unele specii (de exemplu Amanita rubescens sau Boletus luridus - sin. Suillellus luridus), dacă sunt mâncate crud, devin toxice, altele - ca de exemplu Coprinopsis atramentaria, sin. Coprinus atramentarius dețin substanțe care pot duce la un disconfort în combinație cu alcool. Ciupercile comestibile trebuiesc prelucrate în stare proaspătă, deoarece proteinele lor structurale se descompun rapid, generând produși nesănătoși sau chiar toxici. Prin urmare, consumul de ciuperci comestibile degradate provoacă otrăviri care sunt mult mai frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 7, ISBN 3-8068-0215-7
Colectare Ciupercile comestibile pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca Flammulina velutipes care crește pe trunchiuri de foioase și conifere (octombrie-martie) sau Auricularia auricula-judae (sin. A. auricula, A. sambucina, Hirneola auricula), cunoscută din bucătăria asiatică ca Mu-Err, care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul Morchella), mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 1-5 și pe paginile respective în vol. 1,2,3,4, ISBN 3-405-11774-7
Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la Amanita). Ciupercile se colectează în coșuri sau hârtie, de preferat să evitați pungi de plastic, din cauza umidității create în ele, în scurt timp ciupercile se pot altera si deveni impropriu consumului.Fritz Martin Engel, Fred Timber: „ Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 28-31Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 26-30 ISDN 3-453-40334-7
Listă de bureți comestibili
Ordinul Agaricales Genul Agaricus (șampinioni) Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară ObservațiiAgaricus abruptibulbus sin. Psalliota abruptibulbaMigdală de pământGustos.Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 68-69 Agaricus albolutescensȘampinion alb-gălbuiGustos.S. M. Zeller: „New or Noteworthy Agarics from the Pacific Coast States”, în: „Mycologia”, vol. 30, 1938, p. 468-474Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensisCiupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de branișteFoarte gustos.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 162-163, ISBN 3-405-11774-7Agaricus augustus, sin. Psalliota augustaȘampinion văratic, Șampinion uriaș de pădureFoarte gustos.Michael Jordan : „The Encyclopedia of Fungi of Britain and Europe”, Editura David & Charles, Newton Abbot 1995, p. 221. ISBN 0-7153-0129-2Agaricus bitorquis, sin. Psalliota bitorquisCiupercă (albă) termofilă, bulgăre de zăpadă, șampinion de pavajExcelent.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 180-181, ISBN 3-405-12116-7Agaricus campestrisȘampinion, ciupercă de bălegar, ciupercă de gunoiFoarte gustos. Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 44, ISBN 3-8068-0215-7Agaricus comtulusNu este cunoscută.Gustos.Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 56-57, ISBN 88-85013-25-2<div style="text-align:center">Agaricus silvaticus sin. Psalliota silvatica <div style="text-align:center">Șampinion de pădure, ciupercă de pădure Foarte gustos.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8<div style="text-align:center">Agaricus silvicola sin. Psalliota silvicola<div style="text-align:center">Ciupercă de pădure Foarte gustos.J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 134-135, ISBN 3-405-11568-2
Genul Amanita (bureți cu volvă cu sau fără bulb, amanită) Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații<div style="text-align:center">Amanita caesarea, sin. Agaricus caesareus, Agaricus aurantius<div style="text-align:center">Burete domnesc, crăițăFoarte gustos, crud toxic.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7<div style="text-align:center">Amanita ceciliae sin. Amanita inaurata<div style="text-align:center">Ciupercă cu teacă, ciupercă fără inel uriașăCrud toxic, destul de gustos.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 30-31, ISBN 3-405-12081-0<div style="text-align:center">Amanita citrina<div style="text-align:center">Burete de lămâieCrud toxic, de savoare scăzută, nerecomandat. Pericolul de a-l confunda în special cu forme letale de genul Amanita este mare.Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 92, ISBN 978-1-4454-8404-4<div style="text-align:center">Amanita echinocephala <div style="text-align:center">Amanită cu cap spinos, amanită solitarăNu prea gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 124-125, ISBN 3-405-11774-7|<div style="text-align:center"><div style="text-align:center">Amanita excelsa <div style="text-align:center"> și <div style="text-align:center">Amanita spissa<div style="text-align:center">Buretele panterei fals Comestibil, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 110-111, ISBN 3-405-11774-7<div style="text-align:center">Amanita fulva<div style="text-align:center">Turtă roșieComestibil.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 26-27 - 1, ISBN 3-405-12081-0<div style="text-align:center">Amanita ovoidea <div style="text-align:center">Burete păros, agaric de zbor ovoidTânăr destul de gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 106-107, ISBN 3-405-11774-7<div style="text-align:center">Amanita rubescens <div style="text-align:center">cuc (cuci), plopenchiGustos, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, Münchenj, Berna Viena 1977, p. 118-119, ISBN 3-405-11568-2<div style="text-align:center">Amanita strobiliformis<div style="text-align:center">Amanită solitară, ciupercă franjurată Gustos, crud toxic și ușor de confundat cu specii toxice.Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 95, ISBN 978-1-4454-8404-4<div style="text-align:center">Amanita vaginata<div style="text-align:center">Ciupercă fără inelDestul de gustos.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 117-118, 120
Genul Armillaria (ghebe 1) Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații<div style="text-align:center">Armillaria mellea sin. Armillariella mellea<div style="text-align:center">Ghebe cu inel, ghebe tomnatice, halimas, ghebe de miereFoarte gustos nu de ingerat crudBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 150-151, ISBN 3-405-11774-7<div style="text-align:center">Armillaria ostoyae sin. Armillaria solidipes<div style="text-align:center">ciupercă de miere, ciuperca uriașăGustos, nu de ingerat crud.Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2<div style="text-align:center">Armillaria tabescens sin. Armillariella tabescens<div style="text-align:center">Ghebă de vară, ghebă fără inelFoarte gustos, nu de ingerat crud.(Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 142-143, ISBN 978-3-440-13447-4 Genul Clitocybe (pâlnioare)