Ernest Juvara (n. 5/14 mai 1870, Bârlad, județul Vaslui – d. 5 mai 1933, București) a fost un medic român, inovator în tehnica chirurgicală și instrumentală. A fost profesor universitar la Facultatea de Medicină din București și a avut preocupări în domeniul chirurgiei și anatomiei, aducând contribuții în domeniul protezelor osoase, anastomozelor intestinale și rahianesteziei.
Biografie Educație Ernest Juvara a urmat cursurile primare și liceale la București. A urmat cursurile Facultății de Medicină din Paris (1888 – 1895), perioadă în care i se încredințează direcția Laboratorului de Anatomie pentru disecții și executarea planșelor, lucrând, simultan și în Laboratorul de Chimie (1890 – 1892). A fost extern al spitalelor din Paris (1890 – 1893), preparator – ajutor la Anatomie Patologică, preparator al conferințelor și exercițiilor practice de etologie. A obținut titlul de Doctor în medicină și chirurgie la Paris (1895), teza de doctorat fiindu-i premiată. E. Târcoveanu, „Ernest Juvara (1870 – 1933)”, Jurnalul de Chirurgie, Iași, 2005, Vol. 1, Nr. 4, 469-475 thumb|left|Prof.Univ. Dr. ERNEST JUVARA(05.05.1870 - 05.05.1933)Anatomist și chirurgCavaler al Ordinului Steaua României”Bust instalat în holul Spitalul Clinic de Ortopedie Foișor din București
După reîntoarcerea în țară Întors în țară (1895) a fost numit asistent la Institutul de Anatomie Topografică și Chirurgie Experimentală din București (1895 – 1900), apoi asistent la institutul similar din Iași. În 1906 a fost numit profesor de Anatomie descriptivă la Institutul de Anatomie din Iași, al cărui director devine. În 1907 i s-a încredințat un serviciu de chirurgie la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași la care efectua 300 – 400 de operații anuale. S-a transferat la București în 1912 și a fost numit profesor la Clinica a III-a chirurgicală a Spitalului „Filantropia” și subdirector al Institutului de Anatomie Topografică.R. Palade, „Ernest Juvara (1870 - 1933)”, Chirurgia, 100 (3): 209-211, 2005
În timpul Campaniei din 1913 a celui de-al doilea Război Balcanic a organizat lazarete de holerici, iar apoi, în primul război mondial, a organizat și activat în Spitalul IV de evacuare, în diferite localități ale Moldovei, numai între noiembrie 1916 – mai 1917 operând peste o mie de răniți. După ce a fost avansat la gradul de colonel (1917) a trecut la Spitalul IX de evacuare, operând în localul Școlii Normale de băieți din Bârlad. A fost demobilizat în 1918 și și-a reluat postul la spitalul „Filantropia” de la care se transferă în 1923 la Spitalul „Brâcovenesc”, unde organizează o clinică model.
A imaginat și perfecționat 77 de piese chirurgicale și diferite procedee chirurgicale din Paris (1928). Desenele sale anatomice constituie și astăzi lucrări inegalate.
Deces A decedat pe 5 mai 1933 în București (electrocutat în baie, din cauza unei veiozeNatura, nr. 7-8, 15 iulie - 15 august 1940, p. 323), lăsând în urma sa o școală românească medicală recunoscută în întreaga lume, precum și 110 lucrări.
Distincții „Steaua României” în grad de cavaler Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa a II-a, pentru știința teoretică și practică (22 septembrie 1931)
În 1970 UNESCO a sărbătorit un secol de la nașterea acestui fiu strălucit al Bârladului.
Vezi și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași Spitalul Universitar Sf. Spiridon din Iași
Referințe
Legături externe Articol despre Ernest Juvara în publicația Evenimentul istoric scris de Cătălin Pena - 14 mai 2020
Categorie:Nașteri în 1870 Categorie:Nașteri pe 5 mai Categorie:Decese în 1933 Categorie:Decese pe 5 mai Categorie:Bârlădeni Categorie:Decese prin electrocutare Categorie:Decese în București Ernest Categorie:Medici români Categorie:Profesori ai Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” Categorie:Profesori ai Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași