Ramaria formosa (Christian Hendrik Persoon ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria formosa (Julius Vincenz von Krombholz, 1841),Index fungorum din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor meloșel sau tocmăgel, este o ciupercă otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă, de la câmpie la munte, crescând izolată sau în grupuri în păduri de foioase pe sol calcaros și umed, preferat sub fagi, din (iulie) august până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 556-557, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 201, 217 Descriere thumb|left|190px|Bres.: Clavaria formosa Corpul fructifer: are o înălțime de 6-17 (20) cm și un diametru de 8-12 (20) cm. El se împarte dintr-un cocean cărnos, în numeroase ramificații verticale și cilindrice, drepte sau curbate, cărnoase și elastice, groase la bază și subțiate treptat către vârf, cu un colorit deschis roz-portocaliu de somon. Vârfurile sunt ramificate dicotomic, scurte și obtuze, în tinerețe colorate galben ca lămâia, la maturitate ca ramurile. Trunchiul: are o lungime de 3-4 cm și un diametru de 5-6 cm, este gros, cărnos, masiv și compact, din care decurg numeroase ramuri. Piciorul, care se subțiază către bază, este de culoare albuie. Carnea: este de un alb murdar, deseori apos-marmorată, în ramuri gălbuie, fiind destul de tare, elastică și puțin ațoasă. Mirosul este slab, un pic ca de mușchi, gustul fiind plăcut și ușor amărui în trunchi, devenind spre vârf mereu mai amar și astringent, la bătrânețe cu totul amar. Sub presiune carnea se colorează roșiatic. Caracteristici microscopice: are spori cu o mărime de 7,7-14,5 x 4,2-6,7 microni care sunt elipsoidali cu o suprafață aspră, hifele având fibule. Pulberea sporilor este de colorit ocru-gălbui. Reacții chimice: nu sunt cunoscute.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 620, ISBN 3-85502-0450

Toxicitate Din păcate se poate citi, în primul rând pe pagini de internet, că meloșelul ar fi comestibil în stadiu tânăr. Poate autorii îl confundă cu Laba ursului sau un alt soi comestibil al acestui gen. Dar Ramaria formosa provoacă intoxicații digestive destul de grave cu greață și vomă, având o acțiune purgativă foarte violentă, datorit așa zisului sindrom resinoidian, pricinuit faptului, că toxinele acelor bureți sunt compuși chimici instabili, producând de acea aceste iritații.Al 9-lea congres național de igienă, p. 22Eckhard Beubler: „Kompendium der Pharmakologie - Gebräuchliche Arzneimittel in der Praxis”, Editura Springer, Viena – New York 2007, p. 261, ISBN 978-3-211-72054-7

Se recomandă strict evitarea consumului acestei ciuperci!

Confuzii Meloșelul poate fi confundată ușor cu specii aceluiași gen sau unuia înrudit cum sunt: Clavulina cinerea (comestibil)Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 580-581, ISBN 978-3-8354-1839-4 Ramaria abietina (necomestibilă)Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 472-473, ISBN 978-3-440-14530-2 Ramaria aurantiosiccescens (E. Schild, 1979) (comestibilă)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453, ISBN 3-405-12124-8 Ramaria aurea (comestibilă)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 554-555, ISBN 3-405-11774-7 Ramaria botrytis (comestibilă)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0 Ramaria eumorpha (necomestibilă)Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 474-475, ISBN 978-3-440-14530-2 Ramaria fennica (necomestibilă) Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 556-557, ISBN 88-85013-25-2 Ramaria flaccida (necomestibilă),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 548-549, ISBN 88-85013-37-6 Ramaria flava (comestibilă)Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 620, ISBN 3-85502-0450 Ramaria flavescens (comestibilă),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 548-549, ISBN 88-85013-25-2 Ramaria flavobrunnescens (comestibilă),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 552-553, ISBN 88-85013-25-2 Ramaria gracilis (comestibilă)I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6 Ramaria largentii (comestibilă)Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 190, ISBN 978-1-4454-8404-4 Ramaria obtusissima (comestibilă, puțin gustoasă), I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 574-575, ISBN 88-85013-37-6 Ramaria ochroclora (comestibilitate nesigură)Bruno Cetto: „I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 456-457, ISBN 88-85013-57-0 Ramaria pallida (otrăvitoare)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 580-581 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Ramaria rufescens (burete creț) (comestibilă)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 558-559, ISBN 3-405-11774-7 Ramaria stricta (necomestibilă)Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 205, ISBN 978-3-8427-0483-1 Ramaria testaceoflava (necomestibilă)Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 616, ISBN 3-85502-0450

Specii asemănătoare

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 Walter Jülich: „Kleine Kryptogamenflora II - Die Nichtblätterpilze, Gallertpilze und Bauchpilze”, vol. II b / 2, Editura Fischer Verlag, Stuttgart – New York 1984, ISBN 978-3-43720-282-7 German Josef Krieglsteiner, Andreas Gminder, Wulfard Winterhoff: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Leisten-, Keulen-, Korallen- und Stoppelpilze, Bauchpilze, Röhrlings- und Täublingsartige“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 2, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, p. 403, ISBN 3-8001-3531-0 German Josef Krieglsteiner, Armin Kaiser: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel und Porenpilze“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 1, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, p. 471, ISBN 978-3-8001-3528-8 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Meloșel, film

Categorie:Ramaria Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci otrăvitoare Categorie:1797 în știință