Rețeaua Expres Regională, prescurtat RER (în , prescurtat RER; în , prescurtat GEN), este un proiect care prevede construcția unei rețele de trenuri preorășenești în și în jurul Regiunii Bruxelles din Belgia. Scopul proiectului este de a realiza legături mai rapide și cu o frecvență mai ridicată pe o rază de aproximativ 30 km în jurul Bruxelles-ului, într-o regiune locuită de peste 2 milioane de persoane.
Numele provine de la rețeaua RER din Paris, iar denumirea neerlandeză este o traducere fidelă a denumirii franceze. Serviciul RER din Paris este asigurat în exclusivitate cu ajutorul trenurilor. În Bruxelles, Rețeaua Expres Regională integrează diverse mijloace de transport în comun, precum tren, metrou, tramvaie și autobuze. Acest lucru este realizat prin corelarea orarelor acestor mijloace de transport și prin posibilitatea de a plăti călătoria cu oricare din ele prin intermediul cartelei electronice contactless MOBIB.
În principiu, rețeaua RER bruxelleză ar fi trebuit să intre în serviciu încă din anul 2012, dar din cauza unor întârzieri în executarea unor lucrări de infrastructură feroviară, anumite secțiuni ale rețelei nu vor deveni operaționale decât în 2025.
Componenta feroviară a RER, care purta anterior numele de CityRail, a fost redenumită, pe 13 decembrie 2015, în Rețeaua-S, prin analogie cu rețelele preorășenești europene: S-Bahn în Germania, S-tog în Copenhaga, Le linee S [Suburbane] din Milano sau Linky S din Praga. Litera „S” provine de la diverse atribute ale rețelei, definite prin cuvinte în limbile oficiale ale Belgiei ( Stedelijk=orășenesc, Stad=oraș, Snel=rapid sau Suburbain=suburban).
Cartela MOBIB, devenită un mijloc de plată comun, a fost introdusă gradual de diferite companii de transport. În primă instanță, ea este un card electronic cu ajutorul căruia se pot achita titlurile de călătorie ale diverselor companii care asigură transportul în comun în regiune. Deocamdată nu există discuții privind o integrare a tarifelor de transport prin intermediul MOBIB.
Istoric Rețeaua RER în jurul Bruxelles-ului are o istorie lungă și au existat mai multe proiecte diferite în trecut care au făcut posibilă, pe 13 decembrie 2015, inaugurarea oficială a sistemului. Încă înainte ca primele faze de proiectare a RER să capete contur, au fost deschise, în anii 1960, 70 de stații feroviare noi pe linia 26, în combinație cu o frecvență a trenurilor destul de ridicată. Spre sfârșitul anilor 1980, diverse studii au demonstrat că numărul de călători din imediata vecinătate a capitalei era încă scăzut, în ciuda potențialului liniilor existente. Planul STAR 21 al NMBS/SNCB, publicat în 1989, propunea soluții pentru sporirea operațiunilor companiei în regiune. A durat totuși până în 1999 pentru ca decizia de realizare a rețelei RER să fie luată și pentru a se face primele investiții în acest sens. În 2004 au început lucrările efective de infrastructură, iar în 2008 a fost încheiat contractul pentru cumpărarea automotoarelor Desiro necesare.
De-a lungul timpului, întârzieri considerabile au fost cauzate de complexitatea instituțională a regatului belgian, fiind necesar un acord între guvernul federal și guvernele celor trei regiuni ale țării, precum și colaborarea celor patru societăți de transport în comun, NMBS/SNCB, MIVB/STIB, De Lijn și TEC. Anumite tronsoane au suscitat opoziția comitetelor riveranilor și a organizațiilor de apărare a mediului, așa cum s-a întâmplat în cazul dublării la patru linii a magistralei 161 între Boitsfort/Boosvoorde și Ottignies, pe porțiunea care trece prin situl protejat al naturii Forêt de Soignes.
CityRail thumb|Automotor modernizat al CityRail Ca proiect pilot, NMBS/SNCB a introdus pe liniile existente L așa-numitul serviciu CityRail, operat cu trenuri renovate. Cu excepția traseului CR 1, toate celelalte linii circulau de-a lungul legăturii Nord-Sud. Inițial erau cinci linii CityRail, iar din decembrie 2005 s-a introdus și a șasea. În timp, trenurile CityRail au început să circule și pe linii care nu făceau parte din acest sistem. Odată cu publicarea, pe 9 decembrie 2012, a noului mers al trenurilor pentru 2013, numele CityRail a dispărut, iar trenurile respective au fost redenumite trenuri L.
Liniile din care era compusă rețeaua CityRail erau:
CR 1: Aalst - Denderleeuw - Bruxelles - Etterbeek - Braine-l'Alleud CR 2: Dendermonde - Bruxelles - Halle - Geraardsbergen CR 3: Bruxelles - Etterbeek - Louvain-la-Neuve-Université CR 4: Zottegem - Denderleeuw - Bruxelles CR 5: Aalst - Denderleeuw - Bruxelles CR 6: Leuven - Bruxelles - Braine-le-Comte
Punerea în funcțiune Părți mai mici de infrastructură feroviară construite pentru RER, precum Gara Diesdelle, au fost puse pe rând în funcțiune. Automotoarele Desiro destinate rețelei au început să fie livrate în anul 2011.
Planul „Horizon 2012” thumb|right|300px|O versiune a RER din anul 2011. Rețeaua RER a fost propusă oficial prima dată în 2004, prin așa-numitul plan „Horizon 2012”. Conform acestuia, RER trebuia dată în folosință în 2012 și ar fi fost o rețea în formă de stea alcătuită din opt linii. Acest proiect prevedea ca RER să reprezinte o rețea preorășenească performantă, în care frecvența pe cele mai multe dintre linii să fie de patru trenuri pe oră în fiecare direcție.
Ulterior, acest plan a fost adaptat, iar RER transformată într-o rețea feroviară cu nouă linii:
Linia 1: Arenberg - Leuven - Bruxelles - Zottegem / Geraardsbergen (via legătura Nord-Sud) Linia 2: Nivelles - Bruxelles - Ottignies - Louvain-la-Neuve (via legătura Nord-Sud) Linia 3: Leuven - Brussels Airport - Bruxelles - Braine-l'Alleud (via tunelul Schuman-Josaphat și linia 26) Linia 4: Mechelen - Bruxelles - Halle - Geraardsbergen (o porțiune via legătura Nord-Sud, o altă porțiune via tunelul Schuman-Josaphat și linia 26) Linia 5: Aalst - Denderleeuw - Bockstael (+ legătura Nord-Sud și linia 28) Linia 6: Dendermonde - Bruxelles - Halle - Braine-le-Comte (via legătura Nord-Sud) Linia 7: Halle - Vilvoorde (via linia 26) Linia 8: Aalst - Bruxelles - Ottignies - Louvain-la-Neuve (via legătura Bockstael-Schuman) Linia 9: Villers-la-Ville - Ottignies - Wavre
Precum în proiectul anterior, și acest plan prevedea ca liniile rețelei să fie marcate cu litere. Între timp, legătura Nord-Sud a devenit din ce în ce mai saturată, așa că s-a decis să fie trimise mai puține trenuri pe acest traseu critic.
Odată cu noul mers al trenurilor publicat de NMBS/SNCB în decembrie 2014, au fost puse efectiv în funcțiune noi porțiuni ale RER. Totuși, denumirea de RER nu a fost încă oficializată. Noul mers al trenurilor se folosea încă, precum în anii anteriori, de numărul dublu de șine de pe diversele linii, astfel încât traficul local și cel regional sau național să poată fi separate.
Planul 2015 thumb|right|300px|Situația reală a RER în anul 2016. Pe 23 martie 2015, președintele Consiliului de Administrație al NMBS/SNCB Jo Cornu și ministrul federal al Mobilității și Transporturilor Jacqueline Galant au prezentat planul final pentru Rețeaua Expres Regională. Data lansării oficiale a fost 13 decembrie 2015, iar RER ar trebui să intre în totalitate în serviciu în anul 2025. La data lansării funcționau 12 linii, numerotate cu litera „S” urmată de o cifră. Liniile de la 1 la 10 urmau să circule prin Bruxelles, în timp ce liniile cu numere mai mari de 20 urmau să circule prin localitățile limitrofe. Inițial, în martie 2015, era prevăzută înființarea a cinci linii S2X (S20 - S23). Totuși, liniile Ottignies - Villers-la-Ville (S21), Dendermonde - Mechelen (S22) și Mechelen - Leuven (S23) n-au mai fost transformate în trasee preorășenești ale RER, ci au rămas linii L.
Darea în funcțiune a tunelului Schuman-Josaphat și a noilor trasee S5 și S9 a fost amânată până în aprilie 2016 ca urmare a amenințărilor teroriste din Bruxelles, de la sfârșitul anului 2015.
Trenurile S folosesc în cea mai mare parte liniile existente din și din jurul Bruxelles-ului. Principala secțiune de infrastructură nou construită este tunelul Schuman-Josaphat, în lungime de 1.250 m, care face legătura între liniile 161 și 26. Totuși, au fost executate multe alte lucrări necesare pentru sporirea capacității de trafic pe liniile existente în scopul atingerii obiectivelor rețelei S proiectate. Este vorba în special de dublarea, de la două la patru linii, a principalelor trasee dinspre Bruxelles către Halle, Leuven, Ottignies, Nivelles și Denderleeuw.
Odată ce întreaga rețea RER va deveni operațională (eveniment prevăzut pentru anul 2025), trenurile S vor circula pe liniile principale în fiecare direcție cu o frecvență de patru pe oră în orele de vârf și două pe oră în afara acestora. Pentru serviciile RER au fost comandate garnituri noi de tren. În plus, au fost deschise halte suplimentare pe liniile operate de trenuri S. Spre exemplu, pe 10 decembrie 2007 a fost inaugurată halta Diesdelle de pe linia 26. Suplimentar, se construiesc noi parcări auto și de biciclete în gări, iar orarul autobuzelor care le deservesc este adaptat în consecință.
Pe 13 decembrie 2015, rețeaua preorășenească a fost lansată sub numele de „rețeaua-S” sau „serviciul-S” ( S-aanbod, offre-S). Logo-ul acestui serviciu este litera „S” de culoare albastru cobalt aplicată pe un disc de culoare portocalie. O zi mai târziu a fost deschisă și gara Mouterij/Germoir. Ulterior a fost redeschisă și Thurn-en-Taxis/Tour et Taxis, fosta gară Pannenhuis. O foarte importantă componentă a serviciului-S, punerea în funcțiune a tunelului Schuman-Josaphat, a fost amânată din cauza amenințărilor teroriste din Bruxelles. Tunelul a fost inaugurat pe 4 aprilie 2016, față de data inițială de decembrie 2015. În același timp a fost pusă în funcțiune și legătura dintre liniile 26 și 25N.
Pe 25 ianuarie 2016 a fost dată în folosință și dublarea, de la două la patru linii, a traseului 50A, împreună cu deschiderea unei noi halte la Arcaden/des Arcades (terminată în 2009) și o frecvență crescută a trenurilor pe linia S9.
Linii LinieTraseuFrecvența trenurilor în zilele lucrătoareFrecvența trenurilor în weekendS1Nivelles - Bruxelles - Mechelen - Antwerpen2/oră Nivelles - Antwerpen1/oră în două segmente complementare:Nivelles - Bruxelles-Nord și Bruxelles-Sud - Antwerpen-CentraalS2Braine-le-Comte - Bruxelles - Leuven2/oră1/orăS3Oudenaarde - Zottegem - Bruxelles - Dendermonde1/orănu circulă în weekendS4Aalst - Bruxelles-Schuman - Merode - Vilvoorde1/oră (limitat la Aalst - Merode în afara orelor de vârf)nu circulă în weekendS5Mechelen - tunelul Schuman-Josaphat - Bruxelles-Luxemburg - Halle - Geraardsbergen1/oră Mechelen-Geraardsbergen (doar până la Edingen în afara orelor de vârf)+ 1/oră Mechelen-Hallenu circulă în weekendS6Aalst - Denderleeuw - Geraardsbergen - Bruxelles - Schaarbeek1/oră Aalst - Schaarbeek (limitat la Denderleeuw - Schaarbeek în afara orelor de vârf)+ 1/oră Denderleeuw - Schaarbeek (doar în orele de vârf)1/oră, limitat la Denderleeuw - SchaarbeekS7Halle - Merode - Muizen - Mechelen1/orănu circulă în weekendS8Bruxelles-Sud - legătura Nord-Sud - Ottignies - Louvain-la-Neuve1/oră1/oră, limitat la Bruxelles-Sud - OttigniesS81Schaarbeek - Ottignies1/orănu circulă în weekendS9Leuven - tunelul Schuman-Josaphat - Bruxelles-Schuman - Braine-l'Alleud1/orănu circulă în weekendS10Dendermonde - Bruxelles - Aalst1/oră Dendermonde - Aalst+ 1/oră Bruxelles-Sud - Aalst (doar în orele de vârf)1/orăS20Ottignies - Leuven2/oră1/oră
Planul 2017 Unele modificări au fost aduse mersului trenurilor S pe 11 decembrie 2016. În principal, aceste modificări se referă la îmbunătățirea cadenței trenurilor pe liniile S1 (la fiecare 30' în zilele lucrătoare, pe toată lungimea traseului) și S9 (la fiecare oră în zilele lucrătoare, pe toată lungimea traseului). Relația S7 (Halle – Mechelen) are o nouă oprire în gara Arcaden/des Arcades, pusă anterior în serviciu.