Prezentul glosar de biologie conține termeni generali din domeniul biologiei, microbiologiei și embriologiei. Pentru termeni din domenii particulare ca: botanică, zoologie, medicină, vezi glosarele din categoria Glosare de biologie.
A
Aa - Ac abacterian - lipsit de bacterii. abiogen - care este lipsit de viață sau care are loc în absența materiei vii; vezi și abiotic. abiogeneză: - proces natural prin care viața se naște din compuși organici simpli; - teorie care susține că viața este originară din materia anorganică și care a condus la teoria generației spontane (astăzi depășită); vezi și arhebioză. abiologie - disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viață. abioseston - totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton. abiotic: - care se opune vieții; care este lipsit de viață; incompatibil cu viața; vezi și abiogen; - factor care nu are legătură cu organismele vii, cum ar fi Soarele, apa, clima pentru un ecosistem. abiotrofie - termen general indicînd modificări tisulare, degenerative, de origine genetică sau provocate de lipsa factorilor nutritivi, care determină slăbirea capacității de adaptare-apărare, scăderea vitalității unui organism sau a unui organ. abioză - suspendarea temporală a vieții unui organism; vezi și: anoxibioză, anhidrobioză. absorbție - funcție a celulei prin care apa, substanțele minerale sau organice pătrund în aceasta. acantologie - disciplină care se ocupă cu studiul formațiilor spinoase. acariobiont: - (celulă) care este lipsită de nucleu; sinonim: acariot; - nucleu neconstituit încă în plasma celulară. acariot - vezi acariobiont. accident biologic - eliberarea necontrolată, în mediul înconjurător, a unuia sau mai multor microorganisme (enzime, bacterii, agenți patogeni), pe timpul producerii, stocării sau al transportului acestora și care pot genera îmbolnăvirea (infestarea) în masă a populației, animalelor etc. acelular - (despre organisme, structuri vii) care nu conține celule. acetobacter - bacterie nepatogenă care transformă alcoolul în acid acetic. acidorezistență - proprietate a unor bacterii de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor. aclimatizare - adaptarea treptată a plantelor și animalelor la noile condiții ale mediului înconjurător și cu deosebire la condițiile climatice. acmee - cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie și ontogenie. acromatic - (despre constituenți celulari) necolorabil. acromatină - substanță fundamentală necolorabilă din nucleul celular. acrozom - structură situată în partea anterioară a spermatozoidului, care are drept scop digerarea membranei ovulului, facilitând fecundația. actină - proteină contractilă ce formează filamentele subțiri de la nivelul sarcomerului. Actinobacillus - gen de bacterie aerobă, imobilă, Gram-negativă, care este în mod caracteristic sferică sau sub formă de bacil, dar ocazional crește în filament ramificate; produce boli la animale, care pot fi transmise și la om. actinobiologie - ramură a biologiei care se ocupă cu studiul efectelor radiațiilor asupra organismelor. actinomicetale - ordin de bacterii care, prin aspectul lor ramificat, amintesc de ciuperci (bacilul tuberculozei, leprei, difteriei). actinomicete - grup de microorganisme (Actinomyces) cu caractere intermediare între bacterii și ciupercile inferioare; dintre care unele sînt patogene pentru om și animale, iar din altele se produc antibiotice. actinotactism - reacție a unor organisme unicelulare față de radiațiile luminoase. acvaporine - grup de proteine ale membranei celulare (eritrocitare, renale etc), care constituie canale pentru transportul pasiv al apei și al unor molecule organice mici. acvatic: - mediu ~ - apa ca mediu de viață; - organism ~ - organism care populează mediul acvatic.
Ad - Af adamantoblast - celulă care produce țesutul adamantin (a cărei funcție esențială este formarea matricei smalțului dentar); ameloblast. adaptare - capacitatea unui organism de a se modifica în raport cu condițiile de mediu și prin care devine mai apt de a îndeplini funcțiunile sale. adaptaționism - curent al evoluționismului care încearcă să explice toate fenomenele prin procese de selecție naturală. adelfofagie - absorbție normală a unuia sau a mai mulți embrioni animali ori vegetali de către cel mai dezvoltat dintre ei. adelfogamie - unire a două organe sau celule generate de același individ. adelfotaxie - tip de citotropism cu atragerea reciprocă a zoosporilor liberi. adenoblast - celulă embrionară din care se dezvoltă țesutul glandular. adenovirus - grup mare de virusuri care provoacă adenoviroze, cu afinitate specială pentru mucoasa conjunctivală, faringiană și țesutul limfatic. adeziune - concreștere a două organe de natură diferită. adult - (ființă, organ) care și-a încheiat procesul de creștere și a ajuns la maturitate, în stadiul de a se reproduce. adipocit - celulă animală ce conține lipide; alte denumiri: celulă grasă, lipocit. aduncat - (despre organe) curbat spre interior, cu aspect de cârlig; sinonim: adune. adune - vezi aduncat. adventiv - (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză. aerob: - (despre procese biologice) care se desfășoară doar în prezența oxigenului; - (despre microorganisme) care au nevoie pentru activitatea lor vitală de oxigen liber molecular din mediul extern. aerobacter - gen de bacterii aerobe, larg răspândite în natură. aerobiologie - ramură a biologiei care se ocupă cu studiul microorganismelor din aer (polen, microbi etc). aerobionte - organisme cu viața condiționată de folosirea oxigenului liber din atmosferă; sinonim: oxibionte. aerobioză - formă de viață în care energia necesară proceselor vitale rezultă din respirație prin reacții de oxidare cu participarea oxigenului din aer. aerogen - (despre bacterii) care descompune unele substanțe solide sau lichide în substanțe gazoase. aeromorfoză - totalitatea modificărilor morfoanatomice sub acțiunea factorilor atmosferici. aeroplancton - totalitatea organismelor foarte mici (spori ai bacteriilor și ciupercilor, unele alge și ciuperci microscopice, polen provenit de la plantele superioare) care se găsesc suspendate în atmosferă. aerotactism - formă de chemotactism prin care microorganismele se orientează sub influența repartiției inegale a oxigenului. aerotaxie - mișcare de orientare a microorganismelor din apă în funcție de repartizarea oxigenului. afinitate: - relație existentă între indivizii unui grup animal sau vegetal pe baza unei asemănări a caracterelor morfologice, biologice și genetice; - forța de legătură între antigen și anticorp. afotic - biotop în care lumina solară nu pătrunde și unde plantele verzi nu se pot dezvolta.
Ag - Am agam - care este capabil a se înmulți fără fecundație; sinonim: asexuat. agamet - element de reproducere asexuat. agamie - tip de înmulțire asexuată care nu implică un proces de fecundație. agamocit - celulă reproducătoare asexuată. agamogeneză - reproducere asexuată; sinonim: agamogonie. agamogonie - vezi agamogeneză. agamont - individ format pe cale asexuată. agamospecie - specie care se reproduce asexuat. agamospor - celulă reproducătoare rezultată pe cale asexuată. agamotrop - care nu prezintă mișcări de atracție reciproce între gameții conjugați. agenezie: - defect de dezvoltare a unui țesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei embriopatii; - incapacitate de reproducere biologică; sterilitate. agent patogen - microorganism sau macroorganism care determină apariția unui proces patologic într-un alt organism (de exemplu: microbii, virusurile, paraziții); vezi și vector biologic. agenți biologici de deteriorare - organisme care distrug diferite materiale: produse alimentare, construcții, obiecte de artă; exemple: algele, ciupercile, mușchii și lichenii care se instalează pe clădiri, termitele cariile care deteriorează lemnul etc. aglutinare - alipire a bacteriilor, hematiilor și a altor celule. aglutinină - substanță specifică fiecărui individ, de tipul anticorpilor, care apare în sistemele reticular și limfocitar, în urma administrării de vaccinuri sau a unor infecții naturale, și care permite aglutinarea specifică a agentului patogen (în cazul bolilor infecțioase). aglutinogen - substanță de natură proteică, conținută și în globulele roșii, care, introdusă în organism, determină alipirea și precipitarea acestor globule, stimulând producerea de aglutinină (v. și grupă sanguină). aglutinoscop - aparat pentru observarea fenomenului de aglutinare a bacteriilor sau a unor componenți celulari, sub influența aglutininei din serul sangvin. agonadism - lipsa congenitală a gonadelor. agranulocit - leucocit fără granulații. agresiune: - componentă esențială a modului de viață a animalelor; - acțiune exterioară care primejduiește echilibrul și integritatea unui sistem viu; stres. agresivitate - însușire a agenților patogeni de a ataca organismele. agriotip - tip ancestral al unei specii; tipul cel mai frecvent dintr-o populație. alantoidă - una dintre anexele embrionare la animalele amniotice și care îndeplinește funcția de respirație, secreție, nutriție a embrionului. albinism - anomalie congenitală care constă în absența unor pigmenți din piele, păr, pene, solzi etc. alelotropism - atracție reciprocă între două celule sau două organisme. alergen - substanță de natură proteică care provoacă stări alergice. alexină - grup de proteine plasmatice, care intervin în reacțiile imunologice. algobacterii - bacterii acvatice autotrofe, înrudite cu cianoficeele. aliment - produs în stare naturală sau prelucrat, care conține substanțe nutritive necesare organismului pentru întreținerea activității vitale. alimentație - proces de introducere în organism a substanțelor nutritive pentru formarea și reînnoirea țesuturilor și a organelor corpului, precum și ca sursă de energie. alobioză - schimbare a modului de viață a unui organism odată cu modificarea condițiilor de mediu. alohton - termen referitor la speciile de animale și plante care provin din alte zone față de locul în care au fost găsite. aloiogeneză - ciclu evolutiv care se caracterizează prin alternarea de generații. alopatric - (despre specii, populații) cu areal distinct. aloritmie - ritm inegal în diviziunea celulelor sau în dezvoltarea organismelor unicelulare. alotrofic - (despre organisme) care folosește substanțe organice sintetizate de alte organisme. alternare de generații - succesiune regulată a unei generații sexuate cu alta asexuată. amaril, virus ~ - virusul care provoacă febra galbenă. ameloblast - vezi adamantoblast. amensal - (despre organisme) care este inhibat în creștere de o altă specie. amfibiu (sau amfibiont) - (animal, plantă) cu viața terestră și acvatică. amfigamie - fuziune a două celule sexuate din care rezultă nuclei conjugați. amfigen - care are origine dublă. amfigenetic - care a rezultat prin amfigeneză. amfigeneză - formă de înmulțire sexuală, caracterizată prin faptul că gameții masculi și femeli care se contopesc sunt produși de indivizi separați; sinonim: amfigonie. amfigónie - vezi amfigeneză. amfimixie - reproducere sexuată în care zigotul se formează prin contopirea gameților materni și paterni; sinonim: cariomixie. amfiplasmă - plasmă încă neseparată în nucleu și citoplasmă, prezentă la bacterii și cianoficee. amfitochie - formă de partenogeneză în care din ovulul fecundat pot rezulta indivizi de ambele sexe. amfitrop - (despre ovule, embrioane) care este curbat în formă de potcoavă. amfofil - (despre celule) care prezintă afinitate egală pentru coloranți acizi sau bazici. amfogen - (despre organisme) care produce descendenți de ambele sexe. amfotrop - (despre virusuri) care este capabil să infecteze celulele din organismul oricărei specii. amibocit - celulă animală sau vegetală care prezintă caracterele amibelor.