Cao Wei (220- 265 d.Hr) a fost unul dintre cele trei regate puternice care au concurat pentru putere în Perioada celor Trei Regate (220- 280). Având capitala la Luoyang statul a fost înființat de Cao Pi în anul 220 d.Hr pe fundația realizată de tatăl său ,Cao Cao, spre sfarșitul dinastiei Han de Est. Numele de “Wei” a devenit pentru prima dată asociat cu Cao Cao când a fost numit Duce de Wei de către Guvernul Han de Est în 213, și a devenit numele statului cand Cao Pi s-a proclamat împarat în 220. Istoricii adesea adaugă “Cao” pentru a-l diferenția de alte state Chinezești cunoscute cu același nume “Wei” , cum ar fi Wei din Perioada Statelor în luptă și Wei de nord din Dinastiile din Nord și din Sud. Autoritatea familiei domnitoare Cao treptat a slăbit după moartea celui de al doilea Împarat ,Cao Rui, și în cele din urmă a cazut în mâinile lui Sima Yi, un regent din Wei, și familia sa, în 249. Succesorul lui Cao Rui a rămas un domnitor de formă sub conducerea familiei Sima. Până când nepotul lui Sima Yi, Sima Yan, l-a forțat pe ultimul conducator Wei ,Cao Huan, să abdice și a înființat Dinastia Jin

Istorie Înceuturi și înființare

Spre sfârșitul dinastiei Han de Est, China de Nord a ajuns sub stăpânirea lui Cao Cao, cancelarul ultimului conducator din dinastia Han, Împaratul Xian. În 213 Împaratul Xian i-a acordat lui Cao Cao titlul de “Duce de Wei” și i-a dat zece orașe ca și domeniu. Zona a fost numită “Wei”. La acel timp partea de sud a Chinei era împărțită în alte două zone controlate de alți doi lorzi, Lui Bei și Sun Quan. În 216, Împaratul Xian l-a ridicat pe Cao Cao la rangul de Rege Vasal – Rege al Wei – și i-a acordat mai multe teritorii.

Cao Cao a murit pe 15 martie 220 iar titlul de Rege Vasal a fost moștenit de fiul său Cao Pi. Mai târziu în același an, pe 11 Decembrie, Cao Pi l-a forțat pe Împaratul Xian să abdice în favoarea lui și a luat tronul, înființând statul Wei. Totuși Liu Bei imediat a contestat dreptul lui Cao Pi de a sta pe tronul Han și s-a declarat “Imparat al Shu Han” un an mai târziu. Sun Quan era nominal rege vasal sub Wei, dar si-a declarat independența în 222 și sa proclamat “Împarat al Wu” în 229.

Domniile lui Cao Pi și Cao Rui Cao Pi a domnit șase ani până a murit în 226 și a fost succedat de fiul său Cao Rui care a domnit până a murit în 239. În timpul domniei celor doi, Cao Pi și Cao Rui, Wei a purtat numeroase războaie cu cele două state rivale, Shu și Wu.

Între anii 228 și 234, Zhuge Liang, cancelar și regent din regatul Shu a condus o serie de cinci campanii militare pentru a ataca granița vestica a Wei (în prezent Gansu și Shaanxi) cu scopul de a cucerii Chang’an un oraș strategic care se afla în drumul spre capitala Wei, Luoyang. Armatele invadatoare din Shu au fost respinse de către generalii Cao Zhong, Sima Yi, Zhang He și alții, Shu nu a avut caștiguri semnificative în expediții.

La granițele de sud și de est, Wei a purtat cu Wu o serie de conflicte armate între anii 220 și 230 printre care și lupta de la Dongkou din (222-223), Jianling din (223), și Shiting din (228). Oricum majoritatea luptelor nu au avut un casîștigător și nici o parte nu a reușit să-și mărească teritoriul semnificativ.

Războaiele dintre Goguryeo și Wei

În aceași perioadă, regatul Coreean , Goguryeo, își consolida puterea ,și a început să cucerească teritorii din Peninsula Coreană care erau sub ocupație Chinezească. Goguryeo a început Războaiele dintre Goguryeo și Wei în 242 încercând să oprească accesul chinezilor pe teritoriul lor prin cucerirea unui fort Chinezesc. Drept raspuns Wei a invadat și distrus Goguryeo. Hwando a fost distrus drept răzbuanre de către forțele Wei în 244.

Decăderea Wei În 249 în timpul domniei succesorului lui Cao Rui, Cao Fang, regentul Sima Yi a acaparat puterea de la co-regentul Cao Shuang printr-o lovitură de stat. Acest eveniment a marcat prabușirea autorității imperiale în Wei, cum rolul lui Cao Fang a fost redus la a fi o marionetă pe când Sima Yi conducea statul. Sima Yi a murit în 251 și a fost moștenit de fiul său cel mai mare Sima Shi care a continuat să conducă ca regent. Sima Shi l-a destituit pe Cao Fang în 254 și l-a înlocuit cu Cao Mao. Dupa ca Sima Shi a murit în anul urmator, fratele său mai tânăr, i-a moștenit puterea și rangul de regent. În anul 260, Cao Mao a încercat să acapareze puterea de la Sima Zhao printr-o lovitură de stat dar a fost omorat de subordonatul lui Sima , Cheng Ji.

După moartea lui Cao Mao, Cao Huang a fost întronat ca al cincilea conducator al Wei. În orice caz Cao Huang era și el doar o marionetă sub controlul lui Sima Zhao, la fel ca predecesorul său. În 263 armatele din Wei conduse de către Zhong Hui și Deng Ai au cucerit Shu. Doi ani mai târziu fiul lui Sima Zhao, Sima Yan, l-a forțat pe Cao Huang să abdice în favoarea lui, înlocuind Wei cu Dinastia Jin.

Guvern Modul de a guverna în Wei a moștenit multe aspecte de la Dinastia Han de Est. În timpul domniei sale Cao Pi a înființat două corpuri guvernamentale – Inspectoratul Central și Secretariatul Imperial Mobil – pentru a reduce puterea Secretariatului Imperial și pentru a consolida putera guvernului central.

În acest timp ministrul Chen Qun a dezvoltat Sistemul de nouă ranguri pentru numirile în funcții publice care a fost adoptat de dinastiile de mai tarziu, până când a fost înlocuit de sistemul Examinarea Imperială în timpul dinastie Sui.

Cao Pi a crezut că dinastia Han a cazut deoarece Guvernatorii diferitelor provincii aveau prea multă putere și au ieșit de sub controlul guvernului central. El a redus rolul guvernatorilor la cel de Inspectori, și a permis Inspectorior să se ocupe doar de probleme civile în respective provincii, pe când de problemele militare se ocupă personalul militar organizat în birouri regionale sau din capitală.

Cultură Cândva între sfarșitul dinastiei Han de Est și dinastia Cao Wei, a apărut kaishu, un stil de Caligrafie Chineză, cu primul său maestru cunoscut care era Zhang Yao, care a servit ca politician în Wei.

Clasa conducătoare Conform Carții Wei familia Cao era înrudită cu Împaratul Galben prin nepotul său Zhuanxu. Ei erau de aceași filiație ca și Împaratul Shun. Altă sursă spune că familia Cao se trage din Împaratul Shun. Această sursă a fost atacată de Chiang Chi, care spunea că cei cu numele de familie “Tian” erau descendenți din Shun, și nu cei cu prenume “Cao”. El a mai afirmat că numele de famiei a Împaratului Shun era “Gui”.

Listă a teritoriilor + Provincia You Prefecturi Fanyang范陽 Dai代 Yuyang漁陽 Right Beiping右北平 Liaoxi遼西 Lelang樂浪 Shanggu上谷 Yan (stat)燕國 Changli昌黎 Xuantu玄菟 Liaodong遼東 Daifang帶方

+ Provincia Ji Prefecturi Wei魏 Yangping陽平 Guangping廣平 Qinghe清河 Julu鉅鹿 Zhao (stat)趙國 Changshan常山 Anping安平 Pingyuan平原 Leling (stat)樂陵 Hejian河間 Bohai渤海 Zhongshan (stat)中山國

+ Provincia Qing Prefecturi Chengyang城陽 Donglai東萊 Beihai (stat)北海國 Qi (state)齊國 Le'an樂安 Jinan (stat)濟南國

+ Provincia Bing Prefecturi Shangdang上黨 Xihe西河 Taiyuan太原 Leping樂平 Xinxing新興 Yanmen雁門

+ Provincia Si Prefecturi Henan河南尹 Hongnong弘農 Henei河內 Hedong河東 Pingyang平陽

+ Provincia Yan Prefecturi Taishan泰山 Jibei (stat)濟北國 Dongping (stat)東平國 Dong東 Rencheng任城 Shanyang山陽 Jiyin濟陰 Chenliu (stat)陳留國

+ Provincia Xu Prefecturi Dongguan東莞 Langye (stat)琅琊國 Donghai (stat)東海國 Guangling廣陵 Xiapi下邳 Pengcheng (stat)彭城國

+ Provincia Yong Prefecturi Jingzhao京兆 Pingyi馮翊 Fufeng扶風 Beidi北地 Xinping新平 Anding安定 Guangwei廣魏 Tianshui天水 Nan'an南安 Longxi隴西

+ Provincia Yu Prefecturi Chen陳 Yingchuan潁川 Runan汝南 Liang (stat)梁國 Pei (stat)沛國 Qiao譙 Lu魯 Yiyang弋陽 Anfeng安豐

+ Provincia Liang Prefecturi Wuwei武威 Jincheng金城 Xiping西平 Zhangye張掖 Jiuquan酒泉 Xihai西海 Dunhuang敦煌

+ Provincia Yang Prefecturi Huainan淮南 Lujiang廬江

+ Provincia Jing Prefecturi Jiangxia江夏 Xiangyang襄陽 Xincheng新城 Nanyang南陽 Nanxiang南鄉 Shangyong上庸 Weixing魏興 Zhangling (Yiyang)章陵 (義陽)

Listă de conducători + Conducători Cao Wei Numele Templului Nume post-mortem Nume de familie (îngrosat) and nume personal Domnie Numele erei și intervalele de timp Note (N/A) Împaratul Gao高皇帝 Cao Teng曹騰 (N/A) (N/A) Numele post-mortem al lui Cao Teng a fost acordat de Cao Rui. (N/A) Împaratul Tai太皇帝 Cao Song曹嵩 (N/A) (N/A) Numele post-mortem al lui Cao Song a fost acordat de Cao Pi. Taizu太祖 Împaratul Wu武皇帝 Cao Cao曹操 (N/A) (N/A) Templul și numele post-mortem al lui Cao Cao au fost acordate de Cao Pi. Shizu世祖 Împaratul Wen文皇帝 Cao Pi曹丕 220-226 Huangchu黃初 Liezu烈祖 Împaratul Ming明皇帝 Cao Rui曹叡 227-239 Taihe太和 Qinglong青龍 Jingchu景初 (N/A) (N/A) Cao Fang曹芳 240-249 Zhengshi正始 Jiaping嘉平 Cao Fang a devenit “Prinț de Qi” după ce a fost detronat. I-a fost acordat post-mortem titlul de “Duce Li de Shaoling” (邵陵厲公) în timpul dinastiel Jin de Vest. (N/A) (N/A) Cao Mao曹髦 254-260 Zhengyuan正元 Ganlu甘露 Lui Cao Mao i-a fost accordat post-mortem numele "Duce de Gaogui" (高貴鄉公). (N/A) Împaratul Yuan元皇帝 Cao Huan曹奐 260-265 Jingyuan景元 Xianxi咸熙

Vezi și Arborele genealogic al familie Cao Wei Perioada celor Trei Regate Shu Han Wu de Est

Referințe

Alte lecturi Rafe de Crespigny, "To Establish Peace: being the Chronicle of the Later Han dynasty for the years 201 to 220 AD as recorded in Chapters 64 to 69 of the Zizhi tongjian of Sima Guang". Volume 2. Faculty of Asian Studies, The Australian National University, Canberra. 1996. ISBN 0-7315-2526-4.

Categorie: Perioada celor Trei Regate Categorie: Cao Wei Categorie:Foste state din istoria Chinei