Bătălia de la Râmnicu Sărat sau Bătălia Crăciunului s-a desfășurat între 9/22 decembrie – și au avut ca rezultat înfrângerea forțelor ruso-române de către trupele Puterilor Centrale.Borcea Stefan, Ce a fost Bătălia Crăciunului. Mii de eroi trimiși la moarte pentru o victorie care avea să vină mai târziu, adevarul.ro, 8.12.2017
Luptele s-au desfășurat după încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, încheiată cu victoria forțelor centrale. După înfrângerea încercării de rezistență pe acest aliniament, forțele române și ruse au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei.
Contextul operativ strategic
thumb|left|Ocuparea Munteniei, noiembrie-decembrie 1916 Bătălia de la Râmnicu Sărat a făcut parte din operația de apărare a teritoriului Munteniei, cea de-a patra operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
După Bătălia pentru București, încheiată cu victoria forțelor centrale, obiectivul comandamentului român era de a întârzia înaintarea inamicului prin acțiuni ofensive, în scopul de a câștiga timp pentru a permite concentrarea trupelor rusești pe linia de rezistență Râmnicu Sărat—Viziru—Dunărea.
După încercarea de rezistență pe aliniamentul Cricov-Ialomița, forțele române au fost nevoite să continue mișcarea generală de retragere către sudul Moldovei. Forțe participante Dispozitivul forțelor române Forțele române erau formate din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă de la râul Slănic până la Racovițeni. De la Racovițeni erau dispuse forțe ruse aparținând de Corpul 4 Armată rus.
Forțele Armatei 2 erau împărțite în două grupuri operative: „Grupul Oituz-Vrancea” - comandat de generalul Eremia Grigorescu și „Grupul Râmnic”, comandat de generalul Arthur Văitoianu. Grupul Oituz-Vrancea era dispus în sectorul Valea Slănicului- Valea Zăbalei, cu Divizia 15 Infanterie între vârful Șandor și vârful Clăbucul și Brigada 7 Mixtă de la vârful Clăbucul până la vârful Furu. Grupul Râmnic era dispus cu Divizia 3 Infanterie, comandată de colonelul Alexandru Mărgineanu, în sectorul satul Măgura-dealul Marghiloman, având detașamente la Nereju, Furu Mare și vârful Petrei; Divizia 1 Infanterie, comandată de generalul Dumitru Stratilescu, în sectorul dealul Marghiloman, Valea Sălciei, Pardoși; Divizia 6 Infanterie, comandată de generalul Nicolae Arghirescu, în sectorul Pardoși-Racovițeni; Divizia 7 Infanterie, comandată de colonelul Grigore Bunescu și Divizia 12 Infanterie, comandată de generalul Traian Găiseanu, în rezervă.General Gheorghe Dabija, Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.III, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1934
Dispozitivul forțelor germane Forțele Puterilor Centrale aparțineau Armatei 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Buzău-Focșani, cu Grupul Kraft în stânga, în regiunea muntoasă și Grupul Morgen în dreapta.Constantin, Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Comandanți Comandanți români Comandantul Armatei 2 - General Alexandru Averescu Comandantul Grupului Râmnic General Arthur Văitoianu Comandantul Grupului Oituz-VranceaGeneral Eremia Grigorescu Comandantul Diviziei 3 Infanterie - General Alexandru Mărgineanu Comandantul Diviziei 1 Infanterie - General Dumitru Stratilescu Comandantul Diviziei 6 Infanterie - General Nicolae Arghirescu Comandantul Brigăzii 7 Mixte - Colonel Alexandru D. Sturdza Comandanți ruși Comandant al Corpul 8 Armată - General Anton Ivanovici Denikin Comandanți ai Puterilor Centrale Comandant al Armatei 9 germană - General de infanterie Erich von FalkenhaynAlexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
Planurile de operații
Desfășurarea acțiunilor militare
Rezultate și urmări
Note
Bibliografie Dabija, Gheorghe(general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936 Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937 Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929 ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol. I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1936 ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989 ***, România în anii primului Război Mondial'', Editura Militară, București, 1987
Vezi și
Participarea României la Primul Război Mondial Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) Operația de apărare a teritoriului Munteniei Comandanți de mari unități ale Armatei României
Categorie:Bătălii de pe frontul românesc în Primul Război Mondial