Consiliul Național Secuiesc a fost un organ politic național al secuilor din Transilvania înființat în perioada care a urmat după Primul Război Mondial. A fost format în luna noiembrie 1918 la Budapesta, ca urmare a susținerii active a liderilor Benedek Jancsó, Dénes Sebess, Gábor Ugron și Nándor Urmánczy și sub coordonarea conților originari din Transilvania István Bethlen și Pál Teleki. Mócsy, István I.; The Uprooted: Hungarian Refugees and Their Impact on Hungary's Domestic Politics, 1918-1921; East European Monographs; 1983; ISBN 9780880330398; Chapter 2: Military Occupation of Hungary's Minority Areas and Its Impact on the Local Hungarian Population, November 1918-August 1919 (part II); accesat la 18 august 2018
Înființare La 12, 13 și respectiv 15 noiembrie 1918 au luat ființă la Cluj, Budapesta și Târgu Secuiesc mai multe consilii naționale secuiești, iar la 17 noiembrie a avut loc o întâlnire a membrilor acestora la Budapesta, la aceasta participând și delegați din Gheorgheni și Târgu Mureș. La 19 noiembrie s-a constituit la Budapesta la inițiativa lui István Bethlen un comitet cu largă reprezentativitate. A Székely Nemzeti Tanács működése (1918-1919), Fráter, 2010, p. 1
Activitate Acest consiliu a avut un caracter politic și a militat pentru înființarea unei viitoare republici secuiești. Astfel, cu toate că reprezentanții consiliului și-au declarat loialitatea față de statul ungar, și-au declarat în aceeași perioadă și disponibilitatea de a acționa în numele unei republici secuiești independente, organism statal care ar fi putut să rezulte prin autodeterminare și să aibă la bază principiile wilsoniene. Bottoni, Stefano; National Projects, Regional Identities, Everyday Compromises. Szeklerland in Greater Romania (1919–1940); Hungarian Historical Review 2, no. 2 /2013; pp. 477–511; acccesat la 22 august 2018
De asemenea, consiliul de la Budapesta s-a implicat și în organizarea și susținerea Diviziei Secuiești, forță militară dispusă să lupte pentru menținerea Transilvaniei în granițele statului ungar. Astfel, membrii consiliului au reușit să adune o mare cantitate de arme, să acumuleze fonduri consistente și să recruteze – cu predilecție din rândul unităților militare demobilizate care se întorceau de pe frontul italian, un număr de soldați secui.
Referințe
Lectură suplimentară Fráter Olivér - A Székely Nemzeti Tanács működése (1918-1919) Székely Nép Budapest, 2010. november 19 (hozzáférés: 2017.01.15) Nándor, Bárdi; Impériumváltás Székelyudvarhelyen 1918-1920; Aetas, Vol. 9, No. 3; pp. 76-120
Categorie:1918 în România Categorie:1919 în România Categorie:1918 în Ungaria Categorie:1919 în Ungaria Categorie:Istoria secuilor