Adolf Vorbuchner ()Birtz, Mircea Remus (pr.dr.) & Kierein, Manfred (dr.); Câteva succesiuni apostolice catolice din Romnia; Editura NAPOCA STAR; Cluj-Napoca; MMXI; ; p. 89 a fost un ierarh romano-catolic,Ep . Adolf Vorbuchner (necrolog) în Unirea - foaie bisericească, Anul XLVIII, 17 Septemvrie 1938, Numărul 38; Blaj; p. 3; accesat la 1 februarie 2019 episcop titular de Tinum și episcop coadjutor de Alba Iulia din 7 iunie 1936 și apoi episcop al Diecezei de Alba Iulia între 28 mai și 10 septembrie 1938.
Primii ani S-a născut la Arad în anul 1891, în familia unui militar originar din Austria. După ce a făcut studiile secundare la Alba Iulia, și-a luat licența în teologie ca absolvent al Universității din Fribourg (Elveția) și a devenit preot în anul 1914, la 21 septembrie. Bishop Adolfo Vorbuchner †; Catholic-Hierarchy.org; accesat la 1 februarie 2019 A profesat mai întâi ca prefect al unui orfelinat și apoi ca preot militar în Primul Război Mondial. A fost încadrat ulterior în Divizia Secuiască. Barna, Gottfried; Kurucok és internáltak – Székelyek a vörös és a nemzeti hadseregben, ill. román fogságban 1919–1920 ; Székelyföld, XII. évf. 1. sz. 2008. I; p. 374
După război a fost timp de un deceniu capelan la Brașov și ulterior preot paroh și protopop la Sibiu, iar la 18 aprilie 1936 a fost numit episcop coadjutor de Alba Iulia și episcop titular de Tinum.
Episcop de Alba Iulia Conform preotului Nicolae Brânzeu, Adolf Vorbuchner făcea parte din garnitura a doua a celor care făceau politică națională-maghiară, acestora din a doua linie fiindu-le însă impus să fie loiali și să nu se expună din punct de vedere politic. Brânzeu a afirmat că numirea sa ca episcop coadjutor de Alba Iulia s-a făcut cu dificultate, datorită faptului că Vorbuchner era fiul spiritual al episcopului Gusztáv Károly Majláth și fusese propus de acesta ca succesor, iar Alexandru Cisar,Brînzeu, Nicolae; Jurnalul unui preot bătrân ; Editura Eurostampa; Timișoara; 2011; ISBN 978-606-569-311-1; p. 216; accesat la 15 aprilie 2020. arhiepiscop al Arhidiecezei de București,Sfințirea Monseniorului Adolf Vorbuchner în Dumineca - Organul Vicariatului Episcopal gr. cat. român din Maramureș și organ informativ al AGRU-lui din Eparhia Maramureșului, Anul XIII, 14 iunie 1936, No. 24 nu dorea ca în scaunul episcopal de la Alba Iulia să ajungă cineva propus de Majláth.
Pentru a sprijini această numire, însuși Gyula Gömbös s-a deplasat la Roma. Având sprijin din partea Sfântului Scaun, într-un context în care Cisar fusese denunțat la Roma pentru proastă administrare, Vorbuchner a primit ca atare sprijinul nunțiului apostolic de la București, care a obținut acordul lui Alexandru I. Lapedatu pentru numirea sa. La 18 aprilie 1936 a fost numit astfel episcop coadjutor „cum jure successionis” și a fost în consecință sfințit ca episcop la 7 iunie 1936. Episcopul principal consacrator a fost arhiepiscopul Alexandru Cisar al Arhidiecezei de București, care a fost asistat de episcopii István Fiedler al Diecezei de Oradea Mare-Satu Mare și Augustin Pacha al Diecezei de Timișoara.
Pentru a lupta împotriva tendinței greco-catolicilor maghiarizați de a trece la protestantism, a solicitat în 1937, asemenea predecesorului său, permisiunea Sfântului Scaun în ceea ce privește admiterea celor care doreau să revină în sânul Bisericii Catolice, fără a mai fi nevoie de acordul mitropolitului de la Blaj. Adresându-se cu acest scop în 1937 Congregației pentru Bisericile Orientale, The relation of the Roman Catholic and Greek Catholic churches ..., Imre, 2010, p. 3 a fost refuzat de către aceasta într-o manieră care s-a presupus a fi corectă din punct de vedere politic. The relation of the Roman Catholic and Greek Catholic churches ..., Imre, 2010, p. 4
Adolf Vorbuchner i-a succedat lui Gusztáv Károly Majláth ca episcop al Diecezei de Alba Iulia la 28 mai 1938, când Majláth s-a retras din funcția de episcop.
A decedat la 10 septembrie 1938, într-un spital din Viena, fiind succedat în scaunul episcopal de la Alba Iulia de Áron Márton.
Omul Conform caracterizării făcute de Brânzeu, Vorbuchner era obez (avea o greutate de 120 kg), foarte comod și nu era un om rău. Ca preot militar și-a atras simpatia celorlalți. A fost un om harnic, fără a atrage atenția, și a avut o fire blândă, fiind însă circumspect. A fost un scriitor talentat și un bun orator, care s-a implicat în favoarea celor săraci și defavorizați.
Vezi și Lista episcopilor romano-catolici ai Transilvaniei
Note
Bibliografie Imre Robert, Lukacs; The relation of the Roman Catholic and Greek Catholic churches between 1867–1948 in Transylvania; Rezumat Teză de Doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai; 2010; pp. 3–4; accesat la 1 februarie 2019
Categorie:Nașteri în 1890 Categorie:Nașteri pe 23 martie Categorie:Decese în 1938 Categorie:Decese pe 10 septembrie Categorie:Arădeni Categorie:Episcopi romano-catolici de Alba Iulia Categorie:Maghiari din Transilvania Categorie:Români din secolul al XX-lea Categorie:Maghiari din secolul al XX-lea Categorie:Episcopi romano-catolici români