Banovina Vardar sau Banatul Vardar (în ; în / Vardarska banovina) a fost o provincie (banat) a Regatului Iugoslaviei între 1929 și 1941.Nada Boskovska, Yugoslavia and Macedonia Before Tito: Between Repression and Integration, IB Tauris, 2017, pp. 142
Context Din 1929, Regatul Iugoslaviei a fost împărțit administrativ (pentru a treia oară) în nouă provincii noi sau banate numite banovine. Granițele lor au fost concepute în mod intenționat, astfel încât acestea să nu corespundă nici granițelor dintre grupurile etnice, nici frontierelor imperiale anterioare războiului mondial. Au fost numite după diferite caracteristici geografice, în mare parte râuri importante. În 1931 au fost făcute modificări ușoare la granițele lor odată cu noua Constituție Iugoslavă.
Istorie Banovina Vardar a fost situată în partea de sud a țării, cuprinzând toată Macedonia de Nord de astăzi, părți de sud și de est ale Serbiei și din Kosovo. A fost numită după râul Vardar, iar capitala sa administrativă a fost orașul Skopje. Conform statisticilor din 1930 ale Biroului central de presă al Consiliului ministerialPublished in the: Central Press Bureau of the Ministerial Council, Belgrade 1930 din cele 9 banovine iugoslave, banovina „Vardarska” era cea mai mare având o suprafață de ; în timp ce populația sa a fost a patra din Regatul Iugoslaviei cu 1.386.370 de locuitori. De asemenea, populația sa a avut cele mai grave probleme de sănătate din Regatul Iugoslaviei, în special de tifos și variolă și a necesitat un Institut de igienă, 3 spitale, 6 dispensare și case de convalescență. Pe de altă parte, spre deosebire de banovinele care, până la crearea Iugoslaviei, aparțineau imperiului austro-ungar și Muntenegrului, Banovina Vardar nu a moștenit datorii. Conform Constituției Regatului Iugoslaviei din 1931, Banovina Vardar era delimitată la nord de Banovinele Zeta și Morava, iar la est, sud și vest de frontierele de stat cu Regatul Bulgariei, Grecia și Albania.
În 1941, în al Doilea Război Mondial, Puterile Axei au ocupat Banovina Vardar și au împărțit-o între Bulgaria, Serbia ocupată de Germania și Albania ocupată de Italia.
În urma celui de-al Doilea Război Mondial, partea de sud a regiunii a devenit Republica Socialistă Macedonia, în timp ce părțile din nord au făcut parte din Republica Socialistă Serbia, ambele din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Lista banilor (conducătorilor) Aceasta este o listă a banilor (conducătorilor) Banovinei Vardar: Živojin Lazić (1929–1932) Dobrica Matković (1932–1933) Dragoslav Đorđević (1933–1935) Ranko Trifunović (1935–1936) Dušan Filipović (1936) Dragan Paunović (1936–1937) Marko Novaković (1937–1939) Vladimir Hajduk-Veljković (1939) Aleksandar Cvetković (1939) Aleksandar Andrejević (1939–1940) Žika Rafajlović (1940–1941)
Orașe Aceasta este o listă a orașelor Banovinei Vardar:
Skoplje (capitala) Berovo Bitolj Bosiljgrad Carevo Selo Debar Dragaš Đevđelija Gnjilane Gostivar Južni Brod Kačanik Kavadarci Kičevo Kočane Kratovo Kriva Palanka Kruševo Kumanovo Lebane Leskovac Negotino Ohrid Preševo Prilep Priština Prizren Radovište Resan Rostuša Strumica Surdulica Suva Reka Sveti Nikola Štip Tetovo Uroševac Valandovo Veles Vladičin Han Vranje
Galerie de imagini
Vezi și Regatul Iugoslaviei Subdiviziunile Regatului Iugoslaviei Vardar Macedonia
Referințe
Legături externe Constituția Regatului Iugoslaviei
Categorie:Istoria Kosovo Categorie:Istoria Serbiei Categorie:Istoria Macedoniei Categorie:Fondări în 1929 Categorie:Desființări în 1941 Categorie:Banovine