În semantică și în pragmatică, termenul augmentativ denumește un cuvânt format de la alt cuvânt, primul exprimând, în principiu, în funcție de partea de vorbire, dimensiunile mai mari (la substantive), gradul mai înalt de manifestare a caracteristicii (la adjective) sau intensitatea mai mare a acțiunii (la verbe) pe care le exprimă cuvântul-bază. Ca adjectiv, termenul califică procedeul prin care se formează un cuvânt augmentativ. Contrarul unui asemenea cuvânt, respectiv procedeu, este desemnat cu termenul „diminutiv”Bidu-Vrănceanu 1997, p. 77.Dubois 2002, p. 59.Bussmann 1998, p. 106.Crystal 2008, p. 44.Barić 1997, p. 328–329..
Părțile de vorbire în care se formează augmentative și ponderea lor în acestea depind de limba dată. De exemplu, în limba română se formează numai substantive și adjective, dar în BCMSBosniacă, croată, muntenegreană și sârbă. și verbe, și adverbe augmentativeBarić 1997, p. 224 și 389 (gramatică croată).. De asemenea, unele limbi sunt mai bogate în augmentative decât altele, de pildă BCMS față de limba română.
Formarea augmentativelor în câteva limbi
În general, augmentativele se formează prin derivare cu sufixe și cu prefixe. Unele afixe formează augmentative în mai multe părți de vorbire, iar unele cuvinte pot deveni augmentative cu un afix sau cu altul.
În limba română
În limba română se formează augmentative de la baze substantivale și adjectivale, rar de la verbe sau onomatopee, cu câteva sufixe mai importante, dintre care numai ultimul este cu adevărat productiv: -andru: băiețandru, copilandru; -an(că): bețivan(că), puștan(că) (de la substantive), bogătan(că), golan(că), grăsan(că) (de la adjective), cloncan (de la o onomatopee); -oi/-oaie: cărțoi sau cărțoaieDexonline, articolul cărțoi., căsoaieDexonline, articolul căsoaie. (de la substantive), usturoi (de la verbul a ustura).
În BCMS
În BCMS sunt mai multe sufixe augmentative formatoare de substantive decât în română, în aceste exemple apărând numai cele mai productive (cu litere aldine): repina (< rep „coadă”) „codoi”, sjekirčina (< 'sjekira „topor”) „toporoi”, jametina (< jama „groapă”) „gropoi”, kosurina [< kosa „păr (de pe cap”)] „păr mare”.
Se formează și adjective augmentative cu sufixul -cat, fiind folosite de obicei împreună cu adjectivele-bază, ex. nov novcat „nou nouț”, pun puncat „plin ochi”, zdrav zdravcat „sănătos tun”Barić 1997, p. 361..
Adjective augmentative se formează și cu prefixul pre-: prebogat „foarte bogat”, preširok „foarte larg”, previsok „foarte înalt”, prekrasan „magnific”Barić 1997, p. 368.. Acest prefix de origine slavă a dat în română adverbul prea, care s-a păstrat și ca prefix augmentativ în unele cuvinte practic ieșite din uz: preafrumoasă, preabun, preaiubitDexonline, articolul prea..
Același prefix există și la adverbele provenite din adjective, adverbe care au de fapt forma de neutru nominativ singular a adjectivelor respective: predaleko „foarte departe”, prekrasno „în mod magnific”, preveselo „în mod foarte vesel”, prežalosno „cu multă jale”Barić 1997, p. 389..
Tot prefixul pre- formează și verbe augmentative: prejesti se, prejedati seCele două variante sunt formele de aspect perfectiv, respectiv imperfectiv ale verbului. „a mânca prea mult”; prestići, prestizati „a întrece, a depăși”; presoliti, presaljati „a săra prea mult”Barić 1997, p. 224..
Se consideră tot augmentative ceea ce consideră unii autori anumite prefixe, alții prefixe sau prefixoide, iarăși alții elemente de compunere savantăVezi de exemplu DN 1986, articolul hiper-., care sunt internaționale: hipermoderan „ultramodern”, superbogat, ultraljubičast „ultraviolet”.
În limba franceză
În franceză sunt mai puține sufixe augmentative decât în română, și cuvintele formate cu ele sunt relativ rare.
Sufixul -asse se găsește de exemplu în cuvintele lavasse (< laver „a spăla”) „aliment lichid cu prea mare conținut de apă”, paperasse „hârțogăraie”, fadasse „foarte fad”Grevisse și Goosse 2007, p. 171..
Sufixul -on se găsește mai ales în cuvinte împrumutate din italiană, precum ballon (< balle „minge mică”) „minge (mare), balon”, million (< mille „mie”) „milion”, médaillon (< médaille „medalie”) „medalion (de mari dimensiuni)”. În cazul acestora, faptul că sunt derivate din cuvinte care exprimă ceva mai redus este vizibil și în franceză. În această limbă este format cuvântul gueuleton (< gueule „gură (de animal)”) „masă copioasă” cu forma sufixului extinsă la -etonGrevisse și Goosse 2007, p. 176..
Sufixul -issime împrumutat din latină sau din italiană formează adjective augmentative ca richissime „foarte bogat”.
Și în lucrări franceze se iau în seamă elemente prime de compunere savantă ca augmentative: archi-faux „total neadevărat”, extradur „extradur”, surdoué „supradotat”, super'champion „supercampion”TLFi, articolele archi-, extra-, surdoué, super-..
În alte limbi
În lucrări referitoare la limba engleză sunt de asemenea prezente ca augmentative elemente prime de compunere savantă precum arch-, extra-, macro-, mega-, super-.
În limba italiană este curent sufixul -one, ex. nasone (< naso „nas”) „năsoi”, iar în spaniolă -ote, ex. hombrote (< hombre „bărbat”) „bărbat masiv” și -ón, ex. sillón (< silla „scaun”) „fotoliu”.
Augmentativele dincolo de exprimarea măririi sau a intensificării
Unele augmentative au, pe lângă sensul lor originar, și alt(e) sens(uri) cu anumite baze. Unul dintre aceste sensuri este peiorativ. Un exemplu de sufix augmentativ-peiorativ în română este -anie, împrumutat împreună cu cuvinte slave ca dihanie sau jelanie, și aplicat unor cuvinte autohtone, rezultând de pildă pățanie sau petrecanieDexonline, articolele dihanie, jelanie, pățanie, petrecanie.. Alte sufixe augmentativ-peiorative sunt -oi (ex. băboi, fătoi)Bidu-Vrănceanu 1997, p. 358. și -aie, ex. apăraie, colbăraie, fleșcăraie. De asemenea, sufixe simplu augmentative păstrează sensul peiorativ al bazei, ex. bețivan, golan, grosolan, țopârlan.
În BCMS sunt de asemenea cuvinte augmentativ-peiorative: trbušina „burtoi”, lažovčina „un mare mincinos”, babetina „băboi” etc.
În franceză sunt și peiorative augmentativele cu sufixul -asse citate mai sus.
Unele cuvinte formate cu sufixe augmentative și-au pierdut acest sens în cursul istoriei limbii, devenind cuvinte cu totul noi, neutre din punct de vedere pragmatic. Astfel, în română, sufixul -oi formează nume de animale de sex masculin, ex. vulpoi, iar forma sa de feminin combinată cu sufixul -că – nume de femele, precum ursoaică. Acest sufix formează și etnonime feminine: bulgăroaică, franțuzoaică.
În franceză, cuvinte formate cu sufix augmentativ, dar care au pierdut acest sens sunt, de exemplu, perron (< pierre „piatră”) „platformă din fața intrării principale a unei clădiri” sau aileron (< aile „aripă”), extremitatea aripii păsărilor, formată din pene lungi, și nume al mai multor organe mecanice care amintesc de aripi.
Note
Surse bibliografice
Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 26 august 2020)
Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii , București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 26 august 2020)
Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 26 august 2020)
Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 26 august 2020)
Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 26 august 2020)
Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
Marcu, Florin și Maneca, Constant, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986; online: Dicționare ale limbii române (DN 1986) (accesat la 26 august 2020)
Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 26 august 2020)
Vezi și
Diminutiv
Categorie:Pragmatică Categorie:Semantică