Metroul ușor din Charleroi (în , abreviat MLC) este o rețea de transport în comun de tip metrou ușor care funcționează în zona metropolitană Charleroi din Belgia.

Proiectul MLC a fost lansat la începutul anilor 1960, iar primul tronson a fost inaugurat pe 21 iunie 1976. La începutul anilor 1990, deoarece o parte importantă a rețelei rămânea neexploatată, fiind deschise doar 12 stații din cele 69 prevăzute, metroul ușor din Charleroi a fost inclus în lista marilor lucrări inutile. Șantierul, reluat parțial în 2008, a fost finalizat pe 21 iunie 2013, însă stații și tronsoane nedate în exploatare, neterminate sau abandonate există și în prezent.

În ordine cronologică, MLC a fost a cincea rețea de metrou construită în Benelux, după cele din Rotterdam (1968), Antwerpen (1975), Bruxelles (1976) și Amsterdam (1977).

Istoric Proiectul inițial miniatura|upright=1.5|Planul rețelei prevăzute în anii '60. Proiectul construcției metroului ușor datează de la începutul anilor 1960, iar construcția sa a demarat spre sfârșitul aceluiași deceniu, ca o modalitate de modernizare ale celor două vechi rețele de transport în comun care deserveau orașul Charleroi și periferiile sale: SNCV și STIC.

Autoritățile politice belgiene au hotărât în anii 1960 să lanseze diferite studii privind mobilitatea în cele mai mari 5 orașe din Belgia: Bruxelles, Anvers, Gent, Charleroi și Liège. Pentru Charleroi a fost aleasă ca soluție realizarea unei rețele de tramvai ale cărei linii să fie complet separate de restul traficului, ramele urmând să circule pe viaducte sau prin tuneluri dedicate. Au fost studiate mai multe variante de trasee și s-a decis în final realizarea unei bucle urbane care să înconjoare centrul orașului Charleroi și din care să se desprindă 8 „antene” (ramuri) care să deservească periferiile. Rețeaua proiectată în acei ani ar fi trebuit să aibă 69 de stații și să măsoare . În momentul lansării proiectului, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru 1992, iar costul total al investiției era estimat la 27 de miliarde de franci belgieni la valoarea din 1960.

Planurile ambițioase ale metroului ușor au suferit însă un regres în urma deciziei guvernului belgian de regionalizare și transferare a anumitor competențe, printre care și transporturile, de la nivel federal către regiuni, ale căror bugete erau mult mai reduse. Proiectul metroului din Charleroi a fost redus la dimensiuni mult mai modeste, iar unele lucrări prevăzute inițial nu au mai fost niciodată executate, în timp ce altele au fost întârziate în mod semnificativ. Astfel se explică prezența unor secțiuni incomplete și a altora în care doar structurile de beton au fost realizate. Ramura spre Châtelet, spre exemplu, este complet terminată și echipată până la stația Centenaire încă din 1985. De acolo, o parte din linie este realizată doar la roșu, în timp ce o altă parte nu a fost începută niciodată. Neutilizate și întreținute la minim, secțiunile incomplete s-au degradat constant. Suplimentar, vehicule în exces, prevăzute inițial pentru aceste secțiuni, sunt parcate și nefolosite de mulți ani în depoul Jumet.

miniatura|280px|Planul rețelei între august 1996 și februarie 2012

Primul tronson, între stația Sud, deservind Gara Charleroi-Sud, și stația Vilette, a fost inaugurat pe 21 iunie 1976. Acesta a fost și primul tronson de metrou aerian dat în funcțiune în Belgia. Pe 30 iunie 1980, secțiunea Villette - Piges a fost inaugurată și ea, urmată, pe 21 iunie 1982, de secțiunea Morgnies - Paradis. Pe 29 mai 1983 au fost date în exploatare stația Beaux-Arts și secțiunea Piges - Dampremy. Pe 25 mai 1986 a fost deschisă stația Pétria, în timp ce înspre estul orașului au fost terminate lucrările către Montignies-sur-Sambre, incluzând stația Centenaire, care a rămas până în prezent neutilizată. Pe 22 august 1992, secțiunea Dampremy - Morgnies și stația Fontaine-l'Évêque au fost date în funcțiune, terminându-se astfel construcția metroului ușor între Sud și Pétria. Pe 28 august în același an, ramura spre Gilly este dată în folosință. Pe 30 august 1996 au fost inaugurate stațiile Parc și Janson de pe bucla centrală. Începând din acel moment, restul lucrărilor au fost abandonate din lipsă de fonduri și nu au fost reluate decât în 2008, când a redemarat execuția pentru terminarea buclei centrale.

Între 1996 și 2012, rețeaua metroului a fost împărțită în cinci linii comerciale:

Linii Traseu Inaugurare Număr de stații Semnalizare 54 Sud ↔ Gilly 1992 8 180px 55 Parc ↔ Gilly 1996 6 84 Pétria ↔ Gilly 1996 15 88 Anderlues ↔ Parc 1996 14 89 Anderlues ↔ Sud 1992 14

Faza a II-a de dezvoltare și reorganizarea liniilor La începutul anului 2008, în câteva puncte din zona metropolitană au debutat lucrări de mare amploare, cu scopul terminării buclei centrale și al reactivării ramurii spre Gosselies. Pe 8 octombrie 2007, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Philippe Maystadt, semnase la Charleroi cu oficialitățile valone un contrat de creditare în valoare de 75 milioane de euro, garantat de Regiunea valonă și destinat lucrărilor la metroul ușor. Pe lângă ameliorarea circulației urbane în zona urbană a orașului Charleroi, aceste investiții urmau să permită TEC Charleroi să atingă în 2020 cifra de 7 milioane de pasageri transportați pe an de MLC. Terminarea lucrărilor a fost inițial prevăzută a avea loc la sfârșitul anului 2010.

miniatura|280px|Planul rețelei între februarie și septembrie 2012

Finalizarea buclei centrale miniatura|Tramvai traversând râul Sambre pe Podul Résistance, lărgit în acest scop. În cadrul buclei centrale, între stațiile Parc și Sud, au fost construiți de tramvai pe infrastructură dedicată. Traseul original, subteran și aerian, a fost abandonat. Tunelul construit urcă până la nivelul străzii Montigny, apoi linia traversează podul Pont Neuf peste Sambre și continuă în lungul malului până la stația Sud. Pe Bulevardul Joseph Tirou au fost construite o stație de autobuz și două stații de tramvai.

În 2009, un nou împrumut în valoare de 7 milioane de euro a fost contractat de la Banca Europeană de Investiții. Lucrările au fost terminate abia pe 27 februarie 2012, la un cost de circa 100 de milioane de euro. Lucrările de finalizare a buclei centrale au fost terminate abia pe 27 februarie 2012, la un cost de 24,5 milioane de euro.

Prelungirea ramurii Gilly spre Soleilmont Tot pe 27 februarie 2012 a fost dat în funcțiune noul tronson între stațiile Gilly și Soleilmont. Drept urmare, rețeaua a fost reorganizată în jurul a patru linii, numerotate de la M1 la M4 și semnalizate cu culori diferite. Astfel, liniile 1 (roșie) și 2 (verde) au înlocuit liniile 88 și 89, linia 3 (galbenă, urmând să lege Charleroi de Gosselies) a fost prevăzut să fie inaugurată în 2013, iar linia 4 (albastră) a înlocuit liniile 54 și 55.

Linia către Gosselies Traseul acestei linii exista deja de la stația Piges către nord, până la depoul Jumet. Linia fusese renovată în anii 1980, însă nu fusese niciodată exploatată comercial cu tramvaie, cu excepția ultimei curse de la sfârșitul orarului de seară, când ramele se întorceau în depou. În urma lucrărilor, linia a fost prelungită până la Gosselies, pe o infrastructură de suprafață dedicată și izolată de restul traficului, în lungul străzii Chaussée de Bruxelles. De la stația Waterloo a fost realizată și o legătură între traseul final al ramurii spre Gosselies și poziția acesteia prevăzută în planurile originale ale metroului ușor. Ea se găsește la intrarea pe autostrada către Bruxelles și era folosită ca linie de garare a ramelor în afara orelor de vârf.

În total, de la stația sa de plecare, Piges, linia numără 18 stații. În apropierea zonei industriale Gosselies a fost construită și o parcare, pentru a-i încuraja pe cei care vor să călătorească spre Charleroi să folosească metroul.

Lucrările au demarat în martie 2009. În aceeași lună, mai mulți riverani ai șantierului au depus în fața instanțelor din Charleroi o petiție pentru oprirea lucrărilor la metrou, acuzând faptul că autorizația acordată pentru această lucrare ar fi fost emisă fără respectarea legii. Petiționarii considerau că amenajarea prevăzută pentru traversarea aeriană de către linia de metrou ușor a bulevardului Tirou, precum și transferul traficului de pe cheul gării către cheul Brabant și cheul Flandrei, vor genera ambuteiaje considerabile.

Linia M3 a fost inaugurată pe 3 septembrie 2012, dar ea deservea provizoriu doar bucla centrală. Pe 12 noiembrie 2012 au debutat testele tehnice între stația Piges și depoul Jumet, iar pe 22 iunie 2013 a fost dat în folosință și restul liniei spre Gosselies. Costul investiției la această linie a metroului ușor a fost de 49,5 milioane de euro. În total, costul lucrărilor reluate după anul 2008 și finalizate în 2013 s-a cifrat la circa 100 de milioane de euro.

Cronologia lucrărilor DatăSecțiuneStații date în exploatarePlan21 iunie 1976Sud - VilletteSud, Villette 30 iunie 1980Villette - PigesOuest, Piges 21 iunie 1982Morgnies - ParadisMorgnies, Leernes, Paradis 29 mai 1983Beaux-Arts - DampremyBeaux-Arts, Dampremy 30 august 1986Fontaine - PétriaFontaine, Pétria 22 august 1992Providence - MoulinProvidence, De Cartier, Moulin28 august 1992Waterloo - GillyWaterloo, Samaritaine, Gazomètre, Gilly100pxNeuville - CentenaireNeuville, Chet, Pensée, Centenaire30 august 1996Janson - ParcJanson, Parc 27 februarie 2012Gilly - SoleilmontMarabout, Sart Culpart, Soleimont Parc - SudTirou30 iunie 2013Piges - Faubourg de BruxellesSacré Madame, La Planche, Deschassis, Marie-Curie, Saint-Antoine, Puissant, Chaussée de Gilly, Rue Bertaux, Madeleine, Carrosse, Léopold, Calvaire, Bruyère, Faubourg de Bruxelles, Rue du Chemin de Fer, Émailleries, City-Nord, Chaussée de FleurusCu caractere italice: stațiile care nu au fost date încă în exploatare.

Rețeaua actuală Prezentare Rețeaua deservește trei municipalități din arondismentele Charleroi și Thuin: Charleroi, Fontaine-l'Évêque și Anderlues, totalizând circa de locuitori la 1 ianuarie 2020.

Linii în funcțiune Începând din 22 iunie 2013, rețeaua este alcătuită din patru linii, numerotate de la M1 la M4. Lungimea totală a rețelei este de de linie.

Stații miniatura|Siglă afișată la intrarea în stații, identică cu cea folosită în Bruxelles.

Începând din 22 iunie 2013, rețeaua metroului ușor din Charleroi este alcătuită din 48 de stații, din care 24 de premetrou și 24 de stații de tramvai. Alte 4 stații au fost terminate și echipate pe linia nefinalizată spre Châtelet, dar ele nu au fost niciodată date în exploatare.

Intrările în stații sunt semnalizate cu un cartuș rectangular de culoare albastră pe care este aplicată o literă „M” stilizată, de culoare albă. Această siglă este identică cu cea utilizată de metroul din Bruxelles. Accesul la peroane nu este restricționat fizic (nu există porți sau bariere), iar majoritatea stațiilor nu sunt deservite personal. Unele din stații sunt echipate cu automate pentru vânzarea titlurilor de călătorie, dar bilete pot fi cumpărate și de la automatele instalate în tramvaie.

Bucla centrală Planificată ca un inel central având 8 stații și ramuri către cele 8 linii prevăzute inițial, bucla a fost completată odată cu joncțiunea dintre stațiile Sud și Parc. Liniile 1, 2 și 4 au fost date în exploatare pe 27 februarie 2012, iar linia 3 în septembrie 2012.

Bucla centrală are 8 stații și o lungime de .

Stații Lat/Long Tip Situație Localitate Inaugurare Linii Note

Sud

metrou la suprafață Charleroi octombrie 1973

Villette

metrou pe viaduct Charleroi 21 iunie 1976

Ouest

metrou în subteran Charleroi 30 iunie 1980

Prevăzută inițial pe viaduct. Beaux-Arts

metrou în subteran Charleroi 24 mai 1983

Waterloo

metrou în subteran Charleroi 28 august 1992

Denumită inițial „Nord”. Janson

metrou în subteran Charleroi 30 august 1996

Parc

metrou în subteran Charleroi 30 august 1996

Tirou

tramvai la suprafață Charleroi 27 februarie 2012

Denumită inițial „Écluse”.