CernăuțiAlexandru D. Xenopol, Istoria , vol. IV, Iași: Ed. Librăriei Școalelor Frații Șaraga, 1898, p. 96 (în , în , în , în , în idiș טשערנאָוויץ, transliterat Tschernovits, în italiană Cernovizza, în franceză Tchernivtsi, în engleză Chernivtsi) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei). Orașul este situat pe malurile râului Prut.

Istorie 80px|thumb|Stema austriacă a orașului până în 1918 80px|thumb|Stema interbelică a orașului Cernăuți 80px|thumb|Stema actuală a orașului Cernăuți

În evul mediu timpuriu

Pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat o mică cetate, Țețina, distrusă de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Orașul Cernăuți este atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun,Copia primei atestări documentare a orașului Cernăuți, document emis de Alexandru cel Bun, înlăturată din piața centrală a orașului, Obiectiv, 28 aprilie 2022 domnitor al Moldovei (1400–1432), negustorilor din Lwow (în perioada austriacă Lemberg, azi Lviv în Ucraina):Costăchescu, M. Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, volumul II. Documente interne: urice (ispisoace), surete, regeste, traduceri (1438-1456); documente externe: acte de împrumut, de omagiu, tractate, solii, privilegii comerciale, salv-conducte, scrisori (1387-1458). Iași: Viața Românească, 1932, p. 633-636.

Începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic primind numele de Czernowitz.Czernowitz, die Stadt mit vielen Namen, Wiener Zeitung, 10 octombrie 2021 La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii.Der Traum einer Stadt, Frankfurter Allgemeine Zeitung, 23 decembrie 2005

Autoritățile imperiale au colonizat la Cernăuți populație de limbă germană, atât germani, cât și evrei. În anul 1849 Cernăuți a devenit capitala Ducatului Bucovinei, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849.

Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani și doi evrei. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți,Patrimoniul Mondial UNESCO: Clădirea Universității din Cernăuți, Europa FM, 7martie 2018 o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.

Primul Război Mondial

În timpul primului război mondial, Cernăuțiul a fost ocupat de armate rusești în trei rânduri. Prima ocupare a Cernăuțiului a avut loc în ziua de 2 septembrie 1914, când în oraș au intrat mai multe regimente de cazaci, comandate de generalul Pavlov și colonelul Ariutinov.Teodor Bălan, Bucovina în războiul mondial Extras din „Codrul Cozminului", VI, 1929 În octombrie 1914, batalionul maiorului austriac Iaskiewicz a reocupat orașul Cernăuți. A doua invazie rusească a avut loc în 27 septembrie 1916, când armata rusă comandată de colonelul Sechin a sosit în oraș, după părăsirea orașului de către autoritățile austriece. La 18 iunie 1917, rușii au invadat a treia oară Bucovina.

Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuții au devenit parte din România.Se întâmpla în noiembrie, în urmă cu 100 de ani, Digi 24, 1 noiembrie 2018

Al Doilea Război Mondial În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Ribbentrop-Molotov și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Populația locală românească a fost supusă represiunii sovietice.

La o ședință a Comitetului Central a PCUS din 9 septembrie 1940, Iosif Stalin, care a cerut personal anexarea Cernăuților la Uniunea Sovietică, a declarat: "Îmi place orașul Cernăuți. Am fost acolo, l-am văzut". Cel mai probabil Stalin a vizitat orașul în perioada tinereții sale revoluționare, când orașul era sub stăpânire austro-ungară.

În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania Nazistă. Autoritățile române au trecut la eliminarea populației evreiești din oraș, unde au concentrat-o într-un ghetou înființat la , de unde au început deportările în lagărele din Transnistria. Traian Popovici, primarul orașului, s-a opus cu vigoare acestor măsuri, reușind să salveze de la deportare circa de evrei. La Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice Socialiste Ucrainene. În luptele ce s-au dat pentru oraș (25–30 martie 1944) au murit 1.500 de soldați și ofițeri români și germani.

Perioada sovietică După Dezmembrarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste în 1991, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.UCRAINA, Ministerul Afacerilor Externe, martie 2021

Perioada postsovietică România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuți.UCRAINA, Ministerul Afacerilor Externe, martie 2021

La începutul Invaziei Rusiei în Ucraina, orașul a fost o gazdă pentru persoanele strămutate intern din zona de front din estul și centrul Ucrainei și un punct de odihnă pentru refugiații în drum spre România din apropiere.

Populație

Populația Cernăuților a cunoscut modificări de-a lungul timpului. În perioada habsburgică s-au așezat în oraș numeroși evrei, germani, polonezi, precum și ucraineni. Aceștia din urmă au reușit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel: Cernăuți (orașul) Cernăuți (suburbii) Anul Români Ucraineni Români Ucraineni 1860 9.177 4.133 20.068 6.645 1870 5.999 5.831 28.315 35.011 1880 6.431 8.232 8.887 23.051 1890 7.624 10.385 11.433 34.067 1900 9.400 13.030 13.252 25.476 1910 13.440 15.254 18.060 22.351

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucraineni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai mult de jumătate din populația evreiască originară din oraș a fost nimicită, din motive rasiste, în cadrul programului de exterminare aplicat de regimul antonescian în colaborare cu Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Cea mai mare parte a populației rămase a Cernăuților a fost transferată în restul Uniunii Sovietice, imediat după instaurarea regimului comunist, în anii 1940-1941 precum și după 1944. În locul celor deportați din motive rasiale sau din alte considerente politice mai mult sau mai puțin similare, ca și al celor emigrați sau „repatriați”, din rândurile evreilor, germanilor, românilor, polonezilor și ucrainenilor, au fost aduși cetățeni de pe cuprinsul Uniunii Sovietice, majoritatea atașați culturii ruse și ucrainene.

Populația actuală este, potrivit datelor recensământului populației Ucrainei din 2001, de 236.691 de locuitori. Între aceștia se află 189.021 de ucraineni, 26.733 ruși, 10.553 români și încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei și 971 - alții. Orașul ocupă o arie de 153 km pătrați și este împărțit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sadagura (Sadagura, Jucica Nouă, Jucica Veche, Rohozna, Lencăuți, Șerăuții de Jos - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Șevcenko (Taras Șevcenko - poet ucrainean) și Першотравневий/1 mai.

Recensământul din 1930

Conform recensământului efectuat în 1930Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică, populația orașului Cernăuți se ridica la 112.427 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau evrei (37,88%), cu o minoritate de români (27,01%), una de germani (14,55%), una de ruteni (9,90%), una de polonezi (7,99%), una de maghiari (0,5%) și una de ruși (1,35%). Alte persoane s-au declarat: armeni (59 de persoane), bulgari (78 de persoane), greci (11 persoane), găgăuzi (19 persoane), sârbi/croați/sloveni (29 de persoane), turci (30 de persoane), cehi/slovaci (226 de persoane), altă etnie (118 persoane), iar 334 de persoane nu au declarat etnia. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau mozaici (38,18%), dar existau și ortodocși (31,47%), romano-catolici (18,88%), evanghelici/luterani (4,31%), greco-catolici (5,37%). Alte persoane au declarat: armeano-gregorieni (19 persoane), armeano-catolici (84 de persoane), baptiști (64 de persoane), adventiști (92 de persoane), reformați (92 de persoane), unitarieni (46 de persoane), ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (17 persoane), musulmani (30 de persoane), altă religie (12 persoane), fără religie (88 persoane), iar 310 persoane nu au declarat religia.

Transport thumb|Prutul curge prin Cernăuți|alt=

Transport rutier

Cernăuți - Siret - Suceava

Cernăuți - Storojineț - Crasna - Vicovu de Sus (conexiune cu Putna) - Marginea (conexiune cu Rădăuți) - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei

Cernăuți - Boian - Lipcani (conexiune cu Soroca, Bălți și Chișinău) - Rădăuți-Prut - Bivolari - Popricani - Iași

Transport aerian

Aeroportul Internațional Cernăuți

Orașe înfrățite thumb|Clădirea-navă (str. Golovna (principală) colț cu str. Șalom Aleihem)|alt= thumb|Potrivit unei inscripții din oraș, Cernăuții erau pe vremuri măturați cu tufe de trandafiri, iar librării aveau mai multe decât brutării|alt= Cernăuții sunt înfrățiți cu următoarele orașe:Sister Cities, chernivtsy.eu, 23 septembrie 2009Міста-побратими, chernivtsy.eu, 26 ianuarie 2017 Bălți, Republica Moldova (2013) Düsseldorf, Germania (2022) Rat beschließt Partnerschaft mit der ukrainischen Stadt Czernowitz, duesseldorf.de, 10 martie 2022 Iași, România (2012) Cluj-Napoca, România (2024) Klagenfurt, Austria (1992) Konin, Polonia (1994) Mannheim, Germania (2022) Städtepartnerschaft von Mannheim und Czernowitz, mannheim.de, 5 aprilie 2022 İzmir, Turcia (2023) Metz, Franța (2022) Projet de jumelage avec la Ville Ukrainienne de Tchernivtsi, metz.fr, 4 aprilie 2022 Nof HaGalil (Nazareth Illit), Israel (1997) Timișoara, România (2010) Wolfsberg, Austria (2007) Saskatoon, Canada (1991) Salt Lake City, Statele Unite (1989) Suceava, România (2003) Bălți, Chișinău (2014) Rueil-Malmaison, Franța (2024)

Consulate 20px|România Consulatul General al României 20px|Austria Consulatul Onorific al Republicii Austria 20px|Germania Consulatul Onorific al Republicii Federale Germane

Personalități

thumb|Clădirea Ober-Gymnasium, unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. În prezent, Școala generală nr. 1. Se găsește pe str. M. Eminescu, colț cu str. I. Franko.|alt= Printre cele mai importante personalități care s-au născut sau care au trăit în Cernăuți se numără:

Leon Birnbaum (1918-2010) - matematician român-evreu; Paul Celan (1920-1970) - român-evreu, unul din cei mai mari scriitori moderniști de limbă germană Mihai Eminescu (1850-1889) - poet român, a făcut studiile preuniversitare în Cernăuți Jan Mikulicz-Radecki (1850-1905) - chirurg și profesor universitar polono-german Wilhelm Steckl (1868-1940) - medic și psiholog, unul din cei mai apropiați studenți ai lui Sigmund Freud Constantin Tomașciuc (1840-1889) - doctor și profesor în drept, deputat în Dieta Bucovinei Frederic Zelnik (1885-1950) - regizor și actor ucrainean de origine evreiască Andrei Oișteanu (n.1948-) - antropolog, etnolog, istoric al religiilor și al mentalităților Arseni Iațeniuk (1974- ) - avocat, prim-ministru al Ucrainei Gregor von Rezzori (1914-1998) - scriitor și actor cu origini italiene Mihail Bulgakov (1891-1940) - dramaturg și romancier ucrainean de limbă rusă, a lucrat ca medic voluntar la Cernăuți în anul 1916 Florin Piersic (n. 1936) este un actor român de teatru și film; și-a petrecut o parte din copilărie la Cernăuți; Aron Pumnul (1818-1866) - lingvist și filolog român Vladimir Ivasiuc (1949-1979) - poet ucrainean Elena Leușteanu (1935-2008) - gimnastă română