Ali-Baba și cei 40 de hoți (în , în , în ) este un film sovieto-indian din 1980 inspirat din povestea „Ali Baba și cei 40 de hoți” din O mie și una de nopți și regizat de regizorul uzbec Latif Fayziyev, în colaborare cu regizorul indian Umesh Mehra. В. Ф. Семерчук [V.F. Semenciuk], Е. М. Барыкин [E.M. Barîkin] (red.), Советские художественные фильмы. Аннотированный каталог: 1978–1979, Издательство Всероссийской газеты «Нива России» – «Современные тетради», Moscova, 1998, pp. 264–265. Дмитий ЛЬвович Караваев [Dmitri Lvovici Karavaev], Страницы истории отечественного кино, Материк, Moscova, 2006, p. 123. Федор Раззаков [Fedor Razzakov], Гибель советского кино: Тайны закулисной войны, 1973–1991, Изд-во „ЭКСМО”, Moscova, 2008, p. 681. Rolurile principale sunt interpretate de actorii indieni , și Zeenat Aman, care au jucat alături de actori ruși, caucazieni (georgieni și armeni) și din Asia Centrală.

Filmul prezintă o versiune ușor modificată a legendei eroului oriental Ali Baba, urmărind atât confruntarea sa cu banda de tâlhari a lui Abu-Hasan, care atacă și pradă caravanele comerciale și-i terorizează pe locuitorii orașului Guliabad din Asia Centrală***, „Filmele săptămînii viitoare”, în Steaua roșie, Tîrgu-Mureș, anul XXXVI, nr. 51 (8.361), sâmbătă 2 martie 1985, p. 2. și ai întregului ținut, cât și dragostea sa pentru frumoasa prințesă indiană Marjeena.

Scenariul a fost scris de Shanti Prakash Bakshi și Boris Saakov, The Illustrated Weekly of India, vol. 101, Issues 18–34. muzica a fost compusă de muzicienii Vladimir Milov și Rahul Dev Burman, iar coregraf a fost P.L. Raj. A fost cea mai de succes coproducție sovieto-indiană, bucurându-se de o popularitate considerabilă în rândul cinefililor indieni și sovietici.

Rezumat

Tânărul Ali-Baba locuiește în orașul Guliabad din Asia Centrală, alături de mama sa și de fratele său mai mare, Kasîm. El își câștigă existența ca tăietor de lemne, în timp ce fratele său, Kasîm, este proprietarul unei prăvălii. Vremurile sunt destul de grele, ca urmare a faptului că o bandă de tâlhari efectuează incursiuni dese în acest ținut.

Temutul Abu-Hasan și banda sa de tâlhari atacă o caravană în care călătoresc, printre alții, frumoasa Fatima și tatăl ei. El îl ia prizonier pe tatăl Fatimei, care cunoștea secretul fabricării unei pulberi explozive puternice, deoarece intenționează să-l răstoarne pe șah și să-i ia locul. Fatima reușește să fugă după sinuciderea tatălui ei și ajunge la Guliabad, unde se căsătorește cu Kasîm. Ulterior, folosind pulberea explozivă pe care a obținut-o, Abu-Hasan aruncă în aer barajul care alimenta cu apă orașul Guliabad și întrerupe astfel furnizarea apei. În acest timp, negustorul Iusuf, tatăl lui Ali-Baba și al lui Kasîm, care se îndrepta spre Guliabad după ce a trăit timp de douăzeci de ani într-un ținut îndepărtat, este rănit în urma exploziei și adus de apele revărsate ale râului înapoi în India. Acolo este găsit de un rajah care îi salvează viața și trimite un mesaj familiei sale. Ca urmare a faptului că fratele cel mare, Kasîm, trebuie să se ocupe de mica prăvălie a familiei, fratele mai mic, Ali-Baba, pornește într-o lungă călătorie pentru a-și găsi tatăl înstrăinat. La plecare, mama lui îi dă un inel pentru ca tatăl lui să-l recunoască.

În timpul călătoriei lui Ali-Baba are loc o lovitură de stat în orașul indian. Șamșir, nepotul rajahului, urcă pe tron după uciderea unchiului său și vrea să o ia ca soție pe fiica fostului rajah, Marjeena. Iusuf o ajută pe prințesă să fugă din palat, iar cei doi se despart. Mai târziu Marjeena îl întâlnește pe străzile orașului pe Ali-Baba, care o ajută să scape de gardienii aflați în urmărirea ei, iar cei doi tineri se îndrăgostesc unul de celălalt. Ali-Baba se înfățișează apoi în fața lui Șamșir pentru a-l întreba unde se află tatăl său. Noul conducător îi spune doar că Iusuf a murit și îl izgonește din palat. Rătăcind pe străzile orașului, Ali-Baba o vede pe Marjeena și o urmărește până la ascunzătoarea ei, unde îl întâlnește pe Iusuf, care o adoptase ​​pe Marjeena ca fiică. Tatăl și fiul nu se recunosc. A doua zi Ali-Baba și Marjeena se alătură unei caravane care mergea la Guliabad. Iusuf, care li se alătură mai târziu, observă pe drum inelul pe care îl poartă Ali-Baba și îl recunoaște astfel ca fiul său. Tâlharii lui Abu-Hasan atacă pe neașteptate caravana, iar, în învălmășeala luptei, Marjeena este răpită de conducătorul caravanei, Mustafa, care vrea să o vândă pe frumoasa femeie pe piața de sclavi din Guliabad pentru a-și acoperi pierderile suferite. Iusuf, care fusese rănit grav în timpul luptei, este adus de Ali-Baba la Guliabad, unde moare în scurt timp înconjurat de cei dragi.

Pentru a o răscumpăra pe Marjeena, Ali-Baba îi cere fratelui său, Kasîm, să-i dea cei o mie de dinari de care avea nevoie imediat, acceptând în schimb să renunțe la partea sa de moștenire. Cei doi îndrăgostiți se mută apoi într-o casă, iar Ali-Baba începe imediat să lucreze la reconstruirea barajului, promisiune pe care i-o făcuse tatălui său pe patul de moarte. În timp ce lucra în munți, el îi spionează pe tâlhari și îl aude întâmplător pe Abu-Hasan rostind cuvintele: „Sesam, deschide-te!” în fața unei stânci mari, după care stânca se deplasează și descoperă intrarea într-o peșteră. După plecarea tâlharilor, Ali-Baba rostește vraja magică și intră în peșteră, unde descoperă numeroase comori. El fură de acolo doi saci cu aur, folosind acea bogăție pentru reconstruirea barajului. Atins de lăcomie, Kasîm îl ademenește pe Ali-Baba să-i spună secretul bogăției lui Ali-Baba, apoi pătrunde și el în peșteră. Kasîm ia multe bijuterii și monede de aur, dar uită cuvintele magice cu care putea deschide stânca și astfel rămâne închis înăuntru. Mai târziu tâlharii se întorc și, găsindu-l acolo, îl ucid.

După moartea lui Kasîm, Ali-Baba îl informează pe vizir, care anunțase o recompensă pentru capturarea banditului Abu-Hasan, despre ascunzătoarea tâlharilor. El îl conduce acolo, fără a ști că vizirul și Abu-Hasan erau, de fapt, aceeași persoană, iar șeful bandei putea lua înfățișarea vizirului deoarece era căsătorit cu duhul peșterii. Tâlharii îi atacă pe drum și îl capturează pe Ali Baba, dar Marjeena intervine și îl salvează. Cei doi ajung teferi la Guliabad. Vizirul organizează o serbare în cinstea lui Ali-Baba și îi aduce în dar patruzeci de ulcioare mari, în care se ascunseseră tâlharii. Ei urmau să iasă din ulcioare în timpul serbării pentru a-l ucide pe omul care cunoștea secretul peșterii. Totuși, văzând pe degetul vizirului un inel pe care îl purtase anterior Abu-Hasan, Ali-Baba își dă seama că vizirul este într-adevăr conducătorul bandiților. Sofia Samatar, „Spectacle of the Other: Recreating A Thousand and One Nights in Film”, în Jack Zipes, Pauline Greenhill, Kendra Magnus-Johnston (ed.), Fairy-Tale Films Beyond Disney. International Perspectives, Routledge, New York – Londra, 2016, p. 42. Ali-Baba și Fatima reușesc să înțeleagă planul tâlharilor și, în timp ce Marjeena dansează în fața vizirului pentru a-i distrage atenția, aruncă pe ascuns ulcioarele în râu. Vizirul este demascat ca Abu-Hasan, îl atacă pe Ali-Baba, ucigând-o pe Fatima care se interpune fizic între ei, și reușește să scape după ce o ia pe Marjeena ca ostatică. Ali-Baba ajunge în grabă la peșteră și, neputând să se folosească de cuvintele magice, forțează intrarea prin provocarea unei explozii cu ajutorul pulberii negre. În lupta care urmează Ali-Baba reușește să-l înjunghie pe șeful bandei de tâlhari și să o elibereze astfel pe Marjeena, împreună cu care se întoarce învingător la Guliabad.

Distribuție

— Ali-Baba, un tânăr sărac din Guliabad care-și câștigă existența ca tăietor de lemne — Marjeena (Merdjana), fiica unui rajah indian Rolan Bîkov — Abu-Hasan, șeful bandei de hoți / vizirul din Guliabad Zakir Muhamedjanov — Iusuf, tatăl lui Ali-Baba, negustor Sofiko Ciaureli — Zamira, mama lui Ali Baba Yoqub Ahmedov — Kasîm, fratele mai mare al lui Ali-Baba (menționat Iakub Ahmedov) Zeenat Aman — Fatima, fiica unui inventator luat prizonier de tâlhari Hodjadurdî Narliev — Hamid, prietenul lui Ali-Baba Frunzik Mkrtcean — Mustafa, conducătorul unei caravane Peter Rollberg, Historical Dictionary of Russian and Soviet Cinema, ed. a II-a, Rowman & Littlefield, Lanham, Maryland, 2016, p. 501. Hamza Umarov — Ahmed „Nesăbuitul”, tâlhar din banda lui Abu-Hasan Djavlon Hamraev — Muhamed „Aruncătorul de cuțite”, tâlhar din banda lui Abu-Hasan Elena Sanaeva — Simsim, duhul din peșteră — tatăl Fatimei, inventatorul unei pulberi explozive — Șamșir, nepotul rajahului, care-l ucide și îi uzurpă tronul Pinchu Kapoor — rajahul indian, tatăl Merdjanei Raj Anand — medicul rajahului Sanat Divanov — prietenul lui Ali-Baba Kuatbai Abdreimov — prietenul lui Ali-Baba Vahab Abdullaev — tâlhar din banda lui Abu-Hasan Inogam Adîlov — tâlhar din banda lui Abu-Hasan Iahio Faizullaev — tâlhar din banda lui Abu-Hasan Șarif Kabulov — tâlhar din banda lui Abu-Hasan Anvar Kendjaev — tâlhar din banda lui Abu-Hasan Djamal Hașimov — tâlhar din banda lui Abu-Hasan — Mehmood, aghiotant al vizirului din Guliabad Maksud Mansurov — Djanghir, vânzătorul de apă Bahadur Aliev (menționat B. Aliev) Maksud Atabaev Farhad Aminov T. Meliev Karim Mirhadiev Piotr Timofeev Bahtior Ihtiarov Rustam Turaev Farhad Haidarov Muhammadjon Holmatov G. Kolompar Radjab Adașev — tâlhar din banda lui Abu-Hasan (nemenționat) Ucikun Rahmanov — negustor bogat (nemenționat) Habib Narimanov — locuitor din Guliabad (nemenționat) Sagdi Tabibullaev — locuitor din Guliabad (nemenționat) Mariam Iakubova — femeie bogată (nemenționată) Bolot Beișenaliev — tâlhar din banda lui Abu-Hasan (nemenționat) Maia (Maia-Gozel) Aimedova (nemenționată) Nikolai Badin (nemenționat) Konstantin Voinov (nemenționat) Pavel Timcenko (nemenționat) Serghei Torkacevski (nemenționat) A. Zinoviev (nemenționat) Valentina Malianova (nemenționată) Valentin Portugalov (nemenționat) V. Șikalova (nemenționată) Utkur Hodjaev — tâlhar (nemenționat) Tursun Iminov — tâlhar (nemenționat)

Producție Context cinematografic Relațiile cinematografice sovietico-indiene datează de la începutul anilor 1950, când o delegație de cineaști sovietici (care-i includea pe regizorul Vsevolod Pudovkin și actorul Nikolai Cerkasov) a efectuat o vizită culturală în India. A avut loc cu acel prilej un prim schimb de filme sovietice și indiene, care a contribuit la popularizarea cinematografiilor celor două țări. Sudha Rajagopalan, Indian Films in Soviet Cinemas: The Culture of Movie-Going After Stalin, Indiana University Press, Bloomington, 2008, p. 183.

Moartea lui Stalin și sprijinirea mișcării de nealiniere a lui Jawaharlal Nehru de către noul conducător sovietic, Nikita Hrușciov, a contribuit la o deschidere mai mare a cineaștilor sovietici către omologii lor indieni. În anul 1954 a avut loc prima vizită oficială a unei delegații de cineaști indieni (printre care scenaristul/regizor K. A. Abbas, regizorul Bimal Roy și actorul/regizor Raj Kapoor) în URSS și a fost semnat un acord „de prietenie și cooperare între cinematografiile celor două țări”. Sofia Samatar, „Spectacle of the Other: Recreating A Thousand and One Nights in Film”, în Jack Zipes, Pauline Greenhill, Kendra Magnus-Johnston (ed.), Fairy-Tale Films Beyond Disney. International Perspectives, Routledge, New York – Londra, 2016, p. 39. Acest acord prevedea atât circulația filmelor între cele două țări, cât și colaborarea pentru „combinarea tradițiilor cinematografice și picturale ale industriilor de film” din ambele țări. E. T. Ermaș, „Novîi etap sovetsko-indiiskogo sotrudnichestva i sodrujestva kinematografii”, în Iskusstvo kino, nr. 4/1981, p. 150.