Hiperboloidul inginerului Garin (în ) este un film științifico-fantastic sovietic din 1965, regizat de cineastul rus Aleksandr Ghințburg. Harris M. Lentz, Science Fiction, Horror & Fantasy Film and Television Credits: Filmography, McFarland, Jefferson, N.C., 2001, p. 1203. Федор Раззаков [Fedor Razzakov], Гибель советского кино: Тайны закулисной войны, 1973–1991, Изд-во „ЭКСМО”, Moscova, 2008, pp. 642–643. Scenariul filmului, scris de scenaristul, criticul de film și pedagogul sovietic Iosif Manevici, în colaborare cu regizorul Aleksandr Ghințburg, este inspirat din romanul cu același nume al lui Aleksei Tolstoi.
Acțiunea filmului, care are loc în anii 1920, urmărește încercarea nebunească a savantului rus Piotr Petrovici Garin de a deveni conducătorul lumii prin construirea unui aparat cu o putere distructivă enormă. Phil Hardy, Denis Gifford, Anthony Masters, Paul Taylor, Paul Willemen, The Encyclopedia of Science Fiction Movies, Octopus Publishing Group, Londra, 1984, p. 241.T. Caranfil, „Aventura n-a fost depășită”, în Informația Bucureștiului, anul XIV, nr. 4326, marți 11 iulie 1967, p. 2. Garin fură ideea aparatului de la profesorul său și încearcă să o valorifice în propriul său interes, fiind urmărit de agenții unui concern multinațional care vor să pună mâna pe acest dispozitiv.Radu Buzea, „Cronica cinematografică. «Hiperboloidul inginerului Garin»”, în Dobrogea nouă, Constanța, anul XX, nr. 5907, miercuri 9 august 1967, p. 2. Organele de securitate sovietice pornesc, de asemenea, pe urmele lui Garin pentru a aduce invenția în Uniunea Sovietică și a o folosi pentru binele comun.
Filmul a fost produs pe peliculă alb-negru de Studioul central de filme pentru copii și tineret „M. Gorki” din Moscova și s-a bucurat de o popularitate considerabilă în rândul cinefililor sovietici, fiind vizionat de 20,8 milioane de spectatori. Федор Раззаков [Fedor Razzakov], Наше любимое кино-- о любви, Алгоритм, Moscova, 2005, p. 354. Recenziile critice contemporane au fost reținute și au reproșat realizatorilor că au minimalizat latura social-ideologică a romanului lui Tolstoi și că au fost interesați doar de aspectele spectaculoase ale acțiunii, tratând cu supeficialitate aspectele științifice.
Criticii contemporani au evaluat filmul într-un context mai puțin ideologizat și au evidențiat calitățile sale tehnico-artistice (jocurile de lumini și umbre, unghiurile largi) pe care le-au asemănat cu cele ale filmelor noir și interpretarea veridică și lipsită de excese a lui Evgheni Evstigneev în rolul fanaticului inginer Garin.
Rezumat
Ofițerul CEKA Vasili Șelga cercetează în anul 1925 – împreună cu Tarașkin, un angajat al clubului de canotaj din Leningrad – o casă de vacanță părăsită de pe și găsesc acolo cadavrul unui bărbat pe care Tarașkin îl recunoaște a fi inginerul Garin. ***, „Vă prezentăm filmul: Hiperboloidul inginerului Garin”, în Zori noi, Suceava, anul XXII, nr. 6164, miercuri 11 octombrie 1967, p. 2. Cei doi descoperă în beciul clădirii un laborator echipat pentru realizarea unor experimente științifice. Este inițiată o investigație judiciară, în cursul căreia Șelga află de la profesorul Hlînov, fostul coleg al celui ucis, că inginerul Garin a reușit să construiască un hiperboloid, un aparat cu o putere distructivă enormă care folosea o rază calorică pentru a arde totul de la distanță.Gabriela Popescu, „Cronica cinematografică: «Hiperboloidul inginerului Garin»”, în Viața nouă, Galați, anul XXIII, nr. 7043, joi 3 august 1967, p. 2. Ideea transmiterii energiei termice prin intermediul unei raze îi aparținea profesorului Manțev, care plecase de mai multă vreme într-o expediție științifică în Siberia. Autoritățile supraveghează casa de vacanță de pe insula Krestovski și află astfel că adevăratul Garin este în viață și că bărbatul ucis era doar o sosie. Șelga îl surprinde acolo pe Garin, care reușește totuși să scape și să fugă în străinătate. Câteva zile mai târziu apare pe cheiul Nevei un copil vagabond pe nume Ivan Gusev, care fusese trimis de profesorul Manțev să-i comunice lui Garin coordonatele geografice ale locului unde descoperise un strat mai apropiat de olivină. Șelga pleacă în străinătate în căutarea lui Garin și a hiperboloidului său.
Inginerul Garin călătorește la Paris pentru a perfecționa hiperboloidul cu ajutorul asistentului său francez Victor Lenoir, reușind să reducă dimensiunea razei calorice. Interesat de cercetările lui Garin, miliardarul american Rolling, magnatul industriei chimice, încearcă să intre în posesia hiperboloidului cu ajutorul detectivului Arthur Levy și al complicelui său. Garin îl convinge pe colegul său, Lenoir, să devină dublura sa pentru a scăpa mai ușor de supravegherea agenților lui Rolling. În acest timp, Zoia Monrose, amanta lui Rolling, angajează un asasin pe nume Gaston Leclerc pentru a-l ucide pe Garin, dar cel ucis este însă Lenoir. Garin o convinge pe Zoia să-l însoțească și să-i devină amantă. Văzând forța de distrugere a aparatului, Rolling începe să se teamă și încheie un acord de cooperare cu Garin, acceptând să-i pună banii săi la dispoziție. Șelga, care urmărise toate aceste evenimente de la distanță, intervine în acest moment și încearcă să fure hiperboloidul, dar este rănit de Garin.
Uzinele chimice care-i făceau concurență lui Rolling sunt aruncate în aer cu ajutorul hiperboloidului, în ciuda încercărilor disperate ale profesorului Hlînov și ale unui coleg străin, dr. Wolf, de a alerta autoritățile și de a-l opri astfel pe Garin. Având nevoie de coordonatele taberei profesorului Manțev pentru a afla informațiile importante obținute în urma cercetărilor, Garin se strecoară în spital și îl scoate de acolo pe Șelga. Cei doi inamici sunt nevoiți să coopereze temporar. Arthur Levy este trimis la Leningrad pentru a-l găsi pe Ivan Gusev, care îl conduce apoi prin ținuturile acoperite de zăpadă ale Siberiei către tabăra lui Manțev din bazinul fluviului Amur. În timp ce Garin se îndreaptă cu vaporul către o insulă nelocuită din Oceanul Pacific, unde au fost descoperite zăcăminte mari de aur, agentul trimis de el în Siberia părăsește ținuturile înzăpezite cu un dirijabil, aducând caietele cu formule pe care băiatul Ivan le furase de la Manțev.
Garin ocupă acea insulă din Oceanul Pacific și deschide acolo o mină pentru extracția aurului, folosind hiperboloidul pentru a străpunge straturile geologice și a ajunge în zona olivinei, unde aurul și argintul se găsesc în stare incandescentă. Zăcămintele de aur la care Garin are acum acces îi asigură dominația asupra lumii. Încercând să-i stopeze planurile megalomanice, statele lumii se aliază împotriva lui Garin și trimit o flotă de nave de război către Insula de Aur. Raza hiperboloidului distruge însă întreaga flotă. Garin subminează paritatea aurului prin inundarea piețelor cu aur, ruinează industria și comerțul și cumpără fabricile americane. În lipsa lui Garin de pe insulă, Șelga reușește, cu ajutorul lui Ivan Gusev, să captureze marele hiperboloid și să distrugă toate instalațiile miniere. Zoia distruge marele hiperboloid cu ajutorul unui mic hiperboloid aflat pe iahtul „Arizona” și apoi se îndreaptă spre continent pentru a-l aduce pe Garin. Încercând să reducă proporțiile dezastrului, Garin și Zoia se îndreaptă în grabă cu iahtul „Arizona” către insulă, dar nava se scufundă în timpul unui taifun și cei doi se trezesc naufragiați pe o insulă pustie, aflată în afara traseelor navale.
Distribuție
Evgheni Evstigneev — inginerul rus Piotr Petrovici Garin, inventatorul hiperboloidului, un geniu aflat „în slujba răului”Ilie Tănăsache, „Note de spectator: «Șapte oameni de aur»”, în Viața nouă, Galați, anul XXIV, nr. 7386, miercuri 11 septembrie 1968, p. 2. Vsevolod Safonov — ofițerul rus Vasili Vitalievici Șelga, anchetator al Miliției din Leningrad Mihail Astangov — Rolling, magnat al industriei chimice, miliardar Natalia Klimova — balerina rusă Zoia Monrose, iubita lui Rolling și apoi a lui Garin Vladimir Drujnikov — Arthur Levy / Volșin, detectivul angajat de Rolling ca să aducă aparatul Mihail Kuznețov — profesorul Hlînov, asistent al prof. Manțev, fost colaborator al lui Garin Iuri Saranțev — Tarașkin, angajat al clubului de canotaj Nikolai Bubnov — profesorul Nikolai Hristoforovici Manțev, geolog rus Viktor Cekmariov — bărbatul cu patru degete, complicele lui Arthur Levy Pavel Șpringfeld — Gaston Leclerc („Cioc-de-rață”), asasinul tocmit de Zoia Monrose Bruno O'Ya — Jansen, căpitanul vaporului „Arizona” Alioșa Ușakov — băiatul Ivan (Vanea) Gusev, participant la expediția lui Manțev Vladimir Balașov — inginer pe Insula de Aur Konstantin Karelskih — inginer pe Insula de Aur Anatoli Romașin — profesorul Wolf, un savant străin, coleg al prof. Hlînov Valentin Brîleev — inginerul francez Victor Lenoir, asistentul lui Garin Stepan Krîlov — operatorul telegrafic al oficiului poștal Artiom Karapetean — secretarul lui Rolling Veaceslav Gostinski — comandantul Insulei de Aur Oleg Hromenkov — milițian (nemenționat) Dmitri Dubov — steward din dirijabil (nemenționat) Igor Mihailov — gangster (nemenționat)
Sursa de inspirație Autorul romanului thumb|left|Scriitorul Aleksei Tolstoi (1882–1945)