Debora (în ebraică:דבורה - Dvora - însemnând albină, cunoscută ca Dvora Haneviyá - Debora prorocița) a fost o prorociță israelită, menționată în Biblia ebraică (pentru creștini - Vechiul Testament), în Cartea Judecători al patrulea „judecător” din Israelul antic pre-monarhic și unica femeie deținând statutul de „judecător” din Biblie. După textul biblic era „soția lui Lapidot” (Judecători 4,4) Debora, ca prorociță a zeului Iahve al israeliților sau a lui Dumnezeu, îi vestește lui Barak, o căpetenie de oaste de la Kedesh Naftali, că Domnul i-a poruncit să atace forțele lui Iabin (Yavin), regele Canaanului și ale căpeteniei acestuia, Sisera (Sisra), care împilau pe fiii lui Israel. Această povestire este relatată în capitolul al 4-lea din Cartea biblică „Judecători” precum și în capitolul al 5-lea sub forma unor versuri cunoscute drept Cântarea Deborei. Cântarea Deborei a fost redactată probabil, în secolul al XII-lea î.Hr. și reprezintă cel mai vechi exemplu de poetică ebraică.
Narativul biblic miniatura|Gravură „Debora o laudă pe Iael”,1866 Prorocița și judecătoarea Debora aparținea tribului nordic israelit Efraim. Talmudul Babilonian o consideră drept una din cele șapte prorocițe israelite din Biblia ebraică sau Tanah tractatul Megila 14,1l După cum se povestește în Cartea biblică Judecători ea obișnuia să șadă sub un curmal (Tomer Dvora - Curmalul Deborei) între localitățile Rama (Efraim) și Beit El pe muntele EfraimJudecători 4,5 iar fiii lui Israel veneau la ea, să le facă dreptate. După părerea învățatului amora Rav, menționată în Midraș (Midraș Raba 1,1) aceasta era perioada denumită „Shfot Hashoftim” (A Judecăților) în care s-a petrecut și acțiunea Cărții Rut. Numele Eshet Lapidot - „Soția lui Lapidot” a fost uneori interpretat în tradiția iudaică în mai multe feluri. O interpretare, literală - ca fiind soția unui personaj numit Lapidot, susținea că acesta nu ar fi fost altcineva decât Barak însuși, cele două nume Lapidot (Făclii) și Barak (Fulger) fiind înrudite ca semnificație după învațații Rabi David Kimhi și Rabi Levi Ben Gershon în comentariile lor la Cartea Judecători 4,4. O altă interpretare susținea că Debora se numea Eshet Lapidot (Femeia făcliilor) pentru că ea pregătea făclii pentru Cortul întâlnirii (Mishkan),Talmudul babilonian - tractatul Megila 14,1 iar alta vedea în acest atribut o expresie a însușirilor ei de femeie energică.Metzudat David - comentariu al rabinului David Altschuler din secolul al XVIII-lea Debora se autointitula "Mamă în Israel" și se referea în cântarea ei și la câteva alte figuri feminine precum Iaela (Yael), soția lui Heber Cheneul (Hever Kinitul), și eroina care l-a omorât pe Sisera, și mama acestuia din urmă care aștepta îndelung pe fiul ei, cu speranța deșartă, că se va intoarce învingător din bătălie.
Israelitii erau în acea vreme oprimați vreme de douăzeci de ani de regele Canaanului, Iabin (Yavin), a carui capitala se afla la Hatzor. Îngrijorată de această stare de lucruri, Debora a apelat la Barak ben Avinoam din Kedesh Naftali, și i-a transmis ca Dumnezeul lui Israel (Elohei Israel) i-a poruncit să adune zece mii de oameni din rândurile triburilor Naftali și Zebulon (Zevulun) pe Muntele Tabor, muntele aflat în colțul de nord al câmpiei Esdraelonului (Valea Iezreel). In acelas timp dupa spusele ei, Dumnezeul lui Israel îl va aduce pe Sisera, căpetenia oștirii lui Iabin spre râul Chișon. Barak a stăruit ca Debora să-l însoțească.
Judecători 4,8 Ea a consimțit, dar a susținut că, în aceste împrejurări, gloria victoriei va aparține unei femei.("ci în mâna unei femei va da Domnul pe Sisera").Judecători 4,9 Și s-a sculat Debora și s-a dus cu Barac la Chedeș. Când veștile răscoalei au ajuns la urechile lui Sisra, acesta a adunat nouă sute de care de luptă din fier și o mulțime de luptători.
Atunci, după Judecători 4,14, Debora i-a spus lui Barak:
Biblia ortodoxă 1982 Asa cum a prevestit Debora, Barak a intrat în luptă si Sisera a fost cu totul înfrânt. El a fugit pe jos în vreme ce israeliții au urmărit oastea să până la Haroshet Hagoyim și au nimicit-o. Sisera a ajuns la cortul Iaelei si aceasta l-a invitat să se odihnească. I-a cerut Iaelei ceva de băut, ea i-a dat un burduf de lapte și după ce el a adormit, i-a pironit cu un ciocan un țăruș de cort în tâmplă și l-a omorât. Judecători 4,22 Povestirea biblică despre Debora se încheie cu constatarea ca, după bătălie, a domnit pacea în țară vreme de patruzeci de ani.Judecători 5,31
Cântarea Deborei Lupta dintre Barak ben Avinoam și Sisera (Sisra) este descrisă dintr-un unghi personal în Cântarea Deborei. Aceasta era un cântec de triumf care descria contextul războiului, mustra triburile care s-au ferit de a participa la luptă, pentru că nu se vedeau primejduite direct de către Sisera, și aduce laude Iaelei, soția lui Heber Cheneul pentru că l-a omorât pe Sisera. Cântarea Deborei apare în cartea Judecători 5, și cuprinde 31 versete. Cântarea Deborei este citită de evrei până în zilele noastre în sinagogă, în cadrul pasajelor Haftara la Pericopa Veshalah din Tora (Pentateuh), în care ei citesc Cântarea mării.
Cântarea deschide prin descrierea puterii lui Dumnezeu, Elohey Israel, și apoi starea de plâns a israeliților de dinaintea războiului, aduce laude triburilor care au ieșit la luptă și cuvinte de mustrare despre acelea care s-au eschivat de la luptă, și chiar blestem asupra locuitorilor din Meroz care nu s-au dus la război, și ca pildă contrarie aduce pe Iaela, care s-a angajat de bunăvoie și și-a pus viața în primejdie. O descriere succintă este lăsată confruntării militare, cu tot numărul mare de luptători și care au luat parte la bătălie, accentul fiind pus pe intervenția divină în favoarea fiilor lui Israel ( "הכוכבים ממסילותם נלחמו" „Stelele de sus s-au luptat atunci, Din mersul lor s-au războit cu Sisera”Biblia ortodoxă,Judecători 5,20 נחל קישון גרפם" - „Pârâul Chișon, pârâu străvechi! Pârâul Chișon i-a măturat” Biblia ortodoxă,Judecători 5,21) Cântarea consacră un spațiu mai lung figurilor feminine - Iaela și mama lui Sisera. Cântarea Deborei elogiază spiritul de voluntariat și de atașament, în contradicție cu răutatea și pofta de pradă. Ea se încheie cu spatele frontului, unde mama lui Sisra își asteaptă în zadar fiul, imaginându-și că el zăbovește din pricina împărțirii femeilor și a hainelor cusute cu aur, luate pradă.Judecători 5,20 Ca în Cântarea mării, conducătorul mulțumește lui Dumnezeu după ce i-a izbăvit pe israeliți dintr-o grea încercare.
Note și referințe
Legături externe Emil G. Hirsch, Gerson B. Levi, Solomon Schechter, Kaufmann Kohler art.Deborah în Jewish Encyclopedia, 1906 Shirat Dvorá - Text din prima parte a Cântării Dvorei pus pe muzică de Nurit Hirsh în interpretarea cântăreței israeliene Esther Rada si orchestra Simfonette Raanana, 2014 -pe canalul youtube Cântarea Dvorei în originalul ebraic - cu aranjamente vocale de Shoshia Beeri Dotan pentru cor, solistă și crainic - pe canalul youtube Cântarea Dvorei - plasmodiere tradițională ebraică, de către cantorul Zamir Ben Menashe pe canalul youtube
Categorie:Profeți din Vechiul Testament Categorie:Profeți în iudaism Categorie:Femei în Biblie Categorie:Judecători ai Israelului antic Categorie:Cartea judecătorilor Categorie:Războaie antice