Nicolae Rădulescu-Lemnaru (n. 14 octombrie 1908, Sălciile, județul Prahova – d. 15 mai 2007, Ploiești) a fost un scriitor român.
Biografie Pronimicul „Lemnaru” l-a primit de la strămoșii săi, din Maramureș, refugiați la Mireș, apoi Inotești și Sălciile.
Licențiat în Matematică (UB). Profesor de matematică la diferite școli din Ploiești. Colaborează la Satul, Universul literar, Colocvii, Miorița, Presa, la periodice din acea vreme și în presa pentru copii și tineret. Face parte din colectivele care pun bazele cenaclului literar Lectura (1944) și ale revistelor Miorița (1931), Școala Prahovei (1932), Opinia liberă (1944). Scrie versuri, romane istorice sau de actualitate, proză scurtă, poezii și proză pentru copii.
Viața profesorului de matematică Nicolae Rădulescu-Lemnaru a căpătat noi valențe în timpul celui de al doilea război mondial.
Căpitanul Nicolae Rădulescu-Lemnaru a oglindit în scrierile sale temele istorice și evenimentele din război. Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu ordinul Coroana României, medalia Eliberarea de sub jugul fascist și medalia Crucea Comemorativă al celui de al doilea război mondial și a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești.
Opera Proză Figurine, 1935 Strămoșii, 1936 Ruinele castelului, Editura Militară 1972 Fiica lui Zoltes, Editura Eminescu 1975 Zăpezile, Editura Eminescu 1978 Povestea caporalului Filip, Editura Eminescu 1980 Burebista, Editura Eminescu 1982 Povestiri din veac în veac, Editura Ion Creangă 1984 Literatură pentru copii Ursuleții lui Radună, Editura Ion Creangă 1973 Mălin, feciorul codrului, Basme și povestiri, Editura Ion Creangă 1975 Povestea coifului tracic, Editura Ion Creangă 1991 Iepurele cel isteț. Vitejii, Editura V&I Integral 1993 Schițe umoristice Teorema celor trei perpendiculare, Editura Litera 1989 Poezii Primăvară tîrzie, Editura pentru Literatură, 1968
Referințe
Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Nașteri pe 14 octombrie Categorie:Decese în 2007 Categorie:Profesori de matematică Categorie:Scriitori români