Giulio Carmignani () a fost un pictor peisagist și literator italian.

Biografie S-a născut în Parma. Tatăl său a fost un tipograf, iar el a continuat tradiția familiei, lucrând timp de douăzeci și trei de ani ca director la „Tipografia Carmignani”, al cărui client principal a fost . Cu toate acestea, a fost atras mai mult de literatură și pictură, în special de peisaje. Este probabil ca primul său profesor să fi fost ,Brief biography @ the Istituto Matteucci. un artist și scenograf asociat cu , al cărui stil a alternat între neoclasicism și romanticism.

În 1840, a început să-și expună lucrările la și, după 1855, la „Societatea pentru încurajarea artelor și meșteșugurilor”, unde a fost și consilier.Brief biography @ the Istituto Matteucci. În 1859, a renunțat la meseria de tipograf și s-a dedicat în întregime activităților creative. Cele mai multe dintre pânzele sale se concentrează pe scene din orașul Parma, iar stilul său de mai târziu arată influența lui Luigi Marchesi și, după o vizită la Napoli, a Școlii Posillipo. miniatura|350x350px| Apus după ploaie O influență majoră asupra stilului său a venit de la fiul său Guido Carmignani, care va deveni și el un pictor remarcabil. Guido făcuse o călătorie la Paris pentru a cerceta cele mai recente tendințe în artă și i-a împărtășit entuziasmul pentru acestea, în special pentru școala Barbizon.Brief biography @ the Istituto Matteucci. Inspirat de aceasta, Giulio a creat ceea ce se consideră a fi capodoperele sale: „Un tramonto dopo la pioggia” (Apus de soare după ploaie, 1864) și „Colpo di Vento” (Rafală de vânt, 1870), ambele fiind acum în .

Mai târziu, a suferit de un tremur al mâinilor (probabil boala Parkinson) care l-a împiedicat să picteze.Brief biography @ the Istituto Matteucci. După aceea, s-a dedicat studiilor literare, inclusiv unei traduceri a lui Horațiu. A murit în 1890 la Parma. O stradă de acolo este numită în onoarea sa.

Referințe

Lectură suplimentară Roberto Tassi, Giulio Carmignani: 1813–1890 (Biblioteca d'Arte), Mazzotta, 1996

Legături externe „Giulio Carmignani, l'ultimo romantico” de Fabrizio Dentice în La Repubblica, 25 noiembrie 1996.

Categorie:Nașteri în 1813 Categorie:Nașteri pe 14 septembrie Categorie:Decese în 1890 Categorie:Decese pe 16 ianuarie Categorie:Pictori italieni din secolul al XIX-lea Categorie:Traducători din secolul al XIX-lea Categorie:Traducători italieni Categorie:Pictori peisagiști