Cazul István Beke și Zoltán Szőcs reprezintă o serie de evenimente în jurul lui István Beke și Zoltán Szőcs, aparținând comunității maghiare din România, care în 1 decembrie 2015 au fost acuzați de plănuirea unui atentat în piața din Târgu Secuiesc. Aceștia au fost condamnați pentru terorism, plasați în regim de detenție în 2018 și eliberați condiționat în 2021. Mai multe detalii făcute publice în timp au subliniat faptul că acuzația și condamnarea pentru terorism sunt nefondate, fiind asociate și cu vicii procedurale.

În prezent () se află înaintat un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg și se examinează legalitatea condamnării.

Context și desfășurare

István Beke și Zoltán Szőcs, activiști ai Mișcării de Tineret 64 de Comitate, în (HVIM), au fost acuzați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) că ar fi plănuit să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la parada militară care a avut loc în piața centrală din Târgu Secuiesc, de 1 decembrie 2015, de Ziua Națională a României. Potrivit acuzaților, s-au purtat discuții în glumă despre utilizarea unor petarde, iar intenția era de a speria participanții.

În ultimii ani, festivitățile de 1 decembrie au fost caracterizate de marșuri ale Noua Dreaptă și de un „război” al steagurilor și altor simboluri. Potrivit Transindex, în ziua respectivă erau prezenți ofițeri din Serviciul Român de Informații, polițiști în civil și jandarmi, care pretinzând că asigură decurgerea pașnică a sărbătorii, în fapt încercau intimidarea localnicilor. Astfel, participanții la comemorarea Diviziei Secuiești au fost avertizați să nu provoace, altfel vor fi luați la întrebări, iar în același timp, o persoană cu un steag românesc a fost dusă înspre cei care comemorau. În cadrul comemorării care a avut loc la monumentul lui Károly Kratochvil din fața Școlii Militare Secuiești, organizată de membri ai Consiliului Național Secuiesc, nu au existat imixtiuni ale efectivelor.

Inițial, era nevoie de petarde pentru jocul de airsoft practicat în grup de aceștia la sfârșiturile de săptămână, la poligonul din Estelnic, iar István Beke a venit cu propunerea în 10 octombrie 2015 de a se ocupa singur de procurare. În final, construcția trebuia să se concretizeze într-o „bombă” de airsoft care dispersează temporizat sau prin telecomandă proiectile din plastic pe o rază de 5 metri, care nu prezintă un risc pentru sănătatea umană. István Hodor, complice al acuzaților, a declarat că aceasta se putea găsi pe internet, însă Beke a preferat să o fabrice acasă, iar discuția telefonică între cei doi, interceptată de SRI, ar fi putut determina concluzionarea că se discuta despre un dispozitiv exploziv adevărat.

La întrevederea din octombrie 2015 o altă persoană din grup a venit cu o altă propunere, aceea de a speria în glumă participanții la festivitatea din 1 decembrie, iar cei din grup au fost amuzați de „modul în care soldații de la paradă ar face poziția culcat”. Pe de altă parte, participanții erau conștienți că discuțiile lor erau interceptate regulat și au vrut în același timp să se asigure că așa este.

Acțiunea a fost denunțată de un membru HVIM, care a înregistrat discuțiile a 5 persoane de la o întâlnire realizată în 10 octombrie 2015 și a predat înregistrarea autorităților române.

În 23 octombrie 2015 SRI a sesizat procuratura printr-un proces-verbal și DIICOT de unele acțiuni care pot periclita securitatea națională a României. S-a mai atașat un material amplu despre HVIM intitulat „Documentar”, transpus de procurori aproape identic în rechizitoriu.

În 30 octombrie 2015 DIICOT a dispus demararea urmăririi penale „in rem”.

Conform interpretării DIICOT, în 10 octombrie 2015 se plănuia „cel mai amplu atentat terorist din ultimul sfert de secol”.

Martorii au menționat că oficialitățile române au monitorizat în mod regulat activitatea organizației HVIM. István Hodor a declarat într-un interviu că:„… noi, cei din HVIM am fost mereu interceptați și noi știam acest lucru. Deci, uneori am glumit purtând discuții care să trezească atenția oficialităților.”

În 12 noiembrie 2015 procuratura a dispus folosirea unui martor cu identitate protejată numit „József Sándor” până în 10 ianuarie 2016. În 14 noiembrie martorul a semnalat o întâlnire programată pentru ziua următoare la Estelnic. DIICOT l-a însărcinat să înregistreze discuțiile care „privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-ar purta cu terți.” Se presupune că întâlnirea s-a contramandat. Fragmente din procesul-verbal al mărturiei martorului au fost preluate de procuratură și presă.

În 26 noiembrie procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a trimis o adresă la U.M. 0127 din SRI condusă de Dumitru Dumbravă, șef de departament juridic de la SRI, pentru a solicita înființarea unei echipe comune de lucru, care să ofere sprijin de specialitate pe parcursul urmăririi penale. În aceeași zi DIICOT a cerut tribunalului autorizarea perchezițiilor locuințelor lui Beke și Szőcs.

La inițiativa procuraturii, SRI a făcut 15 înregistrări și 15 procese-verbale între 16 și 23 noiembrie 2015 la discuțiile purtate de Beke și colegii lui, concluzia jurnalistului Levente Szőcs fiind aceea că declarația martorilor privind monitorizarea regulată este reală. S-a mai completat faptul că SRI a omis întâlnirea din 10 octombrie. În noiembrie se pregătea deja arestarea liderilor mișcării de către DIICOT, deși în mod oficial, împotriva acestora nu a fost începută urmărirea penală.

De asemenea, organizația a fost interceptată de SRI în baza Legii nr. 51 din 1991 de patru ori, începând din 2 februarie 2014.

În 30 noiembrie și 1 decembrie 2015 mai multe efective de poliție și jandarmerie au percheziționat toate autovehiculele parcate în Piața Gábor Áron în căutarea de dispozitive explozive.

În dimineața zilei de 1 decembrie 2015, ora 04:00, István Beke a fost arestat de DIICOT. În cadrul percheziției domiciliare s-au găsit materiale susceptibile (petarde) de a se constitui într-un dispozitiv explosiv, deși în câteva ore trebuia să fie în stare de funcționare pentru a fi plantat într-un coș de gunoi din piața orașului, potrivit comunicatelor DIICOT și SRI. De asemenea, nu s-a găsit niciun mecanism detonator.

Urmări

Continuarea anchetei În urma arestării și transferării la București de către DIICOT a lui István Beke ca suspect de terorism după dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost derulate percheziții atât la domiciliu cât și la firma proprie din Târgu Secuiesc. În zilele următoare, agenții DIICOT și SRI au efectuat alte două percheziții, una la domicliul vicepreședintelui organizației HVIM, István Hodor și cealaltă la domiciliul antrenorului de karate al organizației, Otto Szabó și sala de sport a acestuia, amândoi fiind din zona Tinoasa (în ). În cadrul cercetărilor nu s-au găsit dispozitive explozive improvizate sau echipamente în scopul construirii acestora, fiind confiscate petarde destinate petrecerilor de Revelion, un artificiu de tort, un dispozitiv de vedere pe timp de noapte pentru armă de airsoft, o sirenă acustică, hard-disk-uri de calculator, drapele maghiare și tricouri cu simbolurile județului Covasna.

În 1 decembrie 2015 Tribunalul București a prelungit arestul preventiv al lui Beke la 30 de zile.

În aceeași zi, într-o declarație trimisă către agenția de presă , organizația HVIM a reacționat asupra raportului DIICOT dat publicității despre plănuirea unui atentat terorist, declarând că filiala din Târgu Secuiesc a organizației a fost supusă la hărțuiri, calomnii și alte măsuri ilegale, dând ca exemplu nepermiterea prezenței unui avocat în timpul interogatoriului și a unui traducător, în contextul în care procesele verbale au fost realizate în limba română.

István Hodor a declarat pentru Transindex că familia lui Beke și nici acesta nu au putut intra în contact cu acuzatul în timpul arestului și interogatoriului avut loc la București. Soția lui István Beke a declarat că în urma percheziției la sediul firmei din oraș s-a lăsat dezordine, iar în lipsa găsirii unor materiale pirotehnice confiscările s-au limitat la laptop-uri, suporturi media și altele. Aceasta a declarat că pentru secui nu există prezumția de nevinovăție și că s-a reușit sensibilizarea și transmiterea dezgustului și urii opiniei publice prin acuzații fictive.

Trimiterea în judecată În 18 mai 2016 István Beke și Zoltán Szőcs au fost trimiși în judecată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități, săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului și instigare la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive. Concluzia DIICOT a avut baza unor convorbiri telefonice interceptate purtate de aceștia și a unor petarde descoperite în locuința lui Beke. Prima ședință publică a avut loc în 13 septembrie 2016.

Instanța a schimbat încadrarea juridică, din instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități în tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, unde István Beke și Zoltán Szőcs au fost achitați de judecători.

În prima instanță, Curtea de Apel Brașov a constatat că cea mai mare parte din rechizitoriul redactat de către DIICOT este nefondat, iar Curtea de Apel București a schimbat încadrarea juridică din nerespectarea regimului materiilor explozive în folosirea materialelor pirotehnice fără drept și le-a aplicat acestora în 7 aprilie 2017 10 luni și 8 zile, respectiv 11 luni și 6 zile închisoare cu executare, perioade deja petrecute în arestul preventiv și la domiciliu, potrivit instanței.

În cursul audierii din 20 ianuarie 2016 Szabolcs Bandi a identificat interlocutorii discuțiilor.

Din informațiile acuzatorului, informator a fost o persoană dintre cele două care nu au fost prezente la ședința de judecată din 5 decembrie 2016, acestea fiind Szabolcs Bandi și István Hodor. La aceeași ședință de judecată a fost audiat un martor protejat cu fața acoperită și vocea distorsionată. Cei doi au fost audiați anterior, iar Bandi a fost martor al acuzării. Potrivit jurnalistului Levente Szőcs, există posibilitatea ca martorul protejat să fie un ofițer din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) care și-a asumat rolul la dispoziția superiorilor. Explicația acestuia a fost că înregistrarea din 10 octombrie 2015 a ajuns la procuratură de la SRI, iar pe de altă parte nu a existat o autorizație judecătorească de a înregistra convorbirea. În cazul în care înregistrarea a fost realizată de SRI aceasta nu putea fi folosită ca probă într-un proces penal, dar dacă a fost făcută de un participant la discuție se aplica Articolul 139, alineatul 3 din Codul Penal: „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”.

În cazul interviului dat de István Hodor pentru ziarul , potrivit lui Levente Szőcs, procuratura a vrut să cunoască și materialul brut, fiind interceptate și discuțiile purtate de jurnaliști cu membrii familiilor celor acuzați, martori și respectiv discuțiile jurnaliștilor.

Vicii procedurale Potrivit jurnalistului Levente Szőcs, dosarul penal conține mai multe contradicții, unde cele mai multe dovezi și probe nu au nicio legătură concretă cu acuzația sau au doar conexiuni indirecte.