miniatura|250x250px|Afișarea eficientă a produselor cosmetice ajută la crearea unei imagini de lux Mercantilizarea vizuală, numită și merchandising vizual, este practica din sectorul comerțului cu amănuntul care constă în prezentarea optimizată a produselor și a serviciilor pentru a evidenția mai bine caracteristicile și beneficiile acestora. Scopul acestui tip de mercantilizare este să atragă și să motiveze clientul să achiziționeze produse.
Merchandisingul vizual se folosește de obicei în magazinele fizice, folosind un amestec de lumini, combinații de culori și articole de decor pentru a stimula observatorul și a genera interes.
Istoric Atunci când câteva magazine de produse neperisabile renumite în secolul al XIX-lea, cum ar fi Marshall Field & Co., și-au mutat afacerea de la comerțul en-gros la comerțul cu amănuntul, merchandisingul vizual al bunurilor comercializate a devenit necesar pentru a atrage consumatorii. De-a lungul timpului, designul folosit în vitrine s-a mutat în interior și a devenit parte din designul general al magazinelor, reducând în cele din urmă utilizarea vitrinelor în multe centre comerciale suburbane.
În secolul al XX-lea, renumiți artiști precum Salvador Dalí și Andy Warhol"Andy Warhol, 'Window Display for the Bonwit Teller Department Store', New York, 1960 " Photograph by Mike Kelley, http://www.tate.org.uk/art/artworks/kelley-andy-warhol-window-display-for-the-bonwit-teller-deprtment-store-new-york-1960-l02640"Andy Warhol" Gagosian Gallery, retrieved 5 December 2013, http://www.gagosian.com/artists/andy-warhol/ au creat vitrine.
La începutul secolului al XXI-lea, merchandisingul vizual a devenit o știință, iar în prezent este un element important de promovare în mediul afacerilor, utilizat pe scară largă pentru a atrage clienții și a crește vânzările.
WindowsWear este o comunitate și o bază de date centrată pe merchandisingul vizual din întreaga lume.
Contribuția la strategia brandului în contextul comerțului cu amănuntul Merchandisingul vizual contribuie la personalitatea unui brand, mai precis la caracteristicile asociate cu acesta. Designul magazinului ar trebui să reflecte acest lucru, ca parte a strategiei brandului. Aici sunt incluse mediul din magazin și modalitățile de promovare a brandului, cum ar fi panourile informative și imaginile afișate în magazin. Aceste elemente vizuale joacă un rol important în construirea unui brand pentru cei care practică comerțul cu amănuntul și, prin urmare, îi ajută să se diferențieze de concurenți, creează loialitate față de brand și permit unui brand să aibă prețuri ridicate pentru produsele sale . O etapă a strategiei utilizate de brand în merchandisingul vizual este cercetarea pieței-țintă pentru a afla care sunt propriile valorile și imaginea de sine a potențialilor clienților. Aceste informații pot permite comerciantului să se ocupe de designul unui magazin și de promovarea acestuia pentru a se potrivi clienților săi.
Metodologie
Tehnici Mercantilizarea vizuală sprijină vânzările cu amănuntul prin crearea unui mediu atractiv pentru client, care va maximiza evoluția și profitul companiei prin educarea clientului, plasând produsele într-un mod strategic și evidențiind și extinzând imaginea brandului. Vânzările stau în detalii.
Pentru ca vânzătorii cu amănuntul să obțină un avantaj competitiv pe piață, merchandisingul vizual este un factor important și o modalitate eficientă de a adăuga valoare brandului. Merchandisingul vizual atrage atenția clienților prin elemente care le stimulează simțurile, cum ar fi lumina, muzica, aromele și ecranele de televiziuneMonash University. (2002). The Power of In-store Music and its Influence on International Retail Brands and Shopper Behaviour: A Multi-Case Study Approach. Retrieved from http://www.semus.lt/medziaga/1.pdf .. Mediul în care se află un consumator poate influența deciziile cu privire la achizițiile pe care le va face. Cercetările arată că magazinele care nu comunică eficient cu clienții lor, cum ar fi magazinele în care se practică vânzarea cu amănuntul care au o imagine slabă calitativ, îi pot influența negativ pe clienți și îi pot descuraja din a mai cumpăra din nou de acolo, deoarece reduc plăcerea generală generată de mersul la cumpărături . În comerțul cu amănuntul, un mediu fizic plăcut este un obiectiv primar în comunicarea cu clienții. Cercetările făcute de Thaler arată că consumatorii sunt mai dispuși să plătească un preț mai mare pentru un produs dacă produsul este achiziționat într-un mediu mai favorabil. Acest lucru îi face pe clienți să accepte mai ușor un preț mai mare decât dacă ar fi vândut într-un magazin vechi și dărăpănat.Clienții își pot forma o opinie cu privire la calitatea mărfurilor pe baza designului mediului din care cumpără și chiar pe baza unor factori precum abilitățile interpersonale ale angajaților și modul în care sunt tratați.
Merchandisingul vizual se bazează pe sau sporește designul unui magazin. Este una dintre etapele finale ale amenajării unui magazin într-un mod pe care clienții îl consideră plăcut și atrăgător.
Multe elemente pot fi folosite de către comercianți în crearea unei atmosfere atrăgătoare, inclusiv culoarea, iluminarea, spațiul, informațiile despre produse, stimuli senzoriali (precum mirosul, atingerea și sunetul), precum și tehnologiile, cum ar fi ecranele digitale și echipamente interactive.
Amenajarea magazinelor se bazează în principal pe două tehnici: expuneri interioare și expuneri exterioare, cunoscute și ca proiectarea magazinului și proiectarea vitrinelor. Scopul acestor două tehnici este de a atrage atenția consumatorilor, de a-i atrage în magazin, de a-i ține în magazin cât mai mult timp posibil și de a le influența deciziile de cumpărare. Un studiu recent a constatat că aceste două tehnici au cel mai mare efect asupra cumpărăturilor impulsive; prin urmare, acestea sunt aspecte importante pentru comerciant. Tehnicile de proiectare a magazinului și de proiectare a vitrinelor pot fi folosite pentru a da farmec mediului magazinului, influențând comportamentul cumpărătorilor și deciziile acestora de cumpărare. Designul este o tehnică care poate fi utilizată pentru a îmbunătăți atmosfera și mediul general al magazinului. A avea un design atrăgător din punct de vedere vizual poate ajuta la imaginea brandului și poate atrage clienți. Un mediu productiv, orientat către clienți, face din mersul la cumpărături o activitate mai ușoară, ceea ce încurajează cumpărarea și, cel mai important, asigură revenirea clienților. Tehnica de proiectare a vitrinelor exterioare este o metodă de a comunica cu clienții, care are la bază o combinație de lumini, culori, recuzită, text și design grafic folosite pentru a afișa bunuri, a atrage atenția clientului și a susține o bună imagine a brandului. Scopul principal al vitrinei este de a atrage clientul în magazin și de a-l motiva să cumpere produse.
Proiectarea interioară În interiorul magazinului merchandisingul vizual poate fi folosit pentru a capta atenția clienților în timp ce aceștia se află înăuntru, o componentă esențială în procesul de luare a deciziilor cu privire la cumpărare. Pentru a capta atenția clientului, comerciantul trebuie să ia în considerare nevoile clientului pe parcursul cumpărăturilor. Factorii care contribuie la designul general al magazinului includ configurația, designul, afișajele de la casele de marcat, dispunerea produselor, afișarea sortimentelor de produse și panourile informative. Când sunt implementați cu succes unui magazin, acești factori pot satisface nevoile consumatorului și pot oferi un mediu pozitiv în care să-și facă cumpărăturile.
Amenajarea magazinului Configurația unui magazin este un factor important pentru menținerea unei afaceri înfloritoare, care poate contribui la creșterea vânzărilor și a profitabilității. O amenajare eficace încurajează consumatorii să cumpere din întreg magazinul și să examineze o gamă largă de mărfuri. Printre cele mai comune forme de configurație ale magazinelor se numără configurația tip grilă, configurația tip pistă de curse și configurația liberă . Alegerea unei configurații potrivite depinde de tipul de magazin și de natura produselor vândute. Configurația tip grilă este în general organizată într-o formă dreptunghiulară, ceea ce permite clienților să facă cumpărături rapid și să maximizeze spațiul magazinului, ideal pentru un supermarket sau un magazin de bricolaj. Configurația tip pistă de curse își propune ca clientul să urmeze un singur drum atunci când merge prin magazin. Acest lucru este benefic, făcând consumatorul să intre în contact cu fiecare produs de pe raft. Cu toate acestea, acest lucru poate irita clienții. Aceștia pot simți că sunt forțați să urmeze un anumit drum și pot fi frustrați atunci când încearcă să cumpere ceva rapid. Configurația liberă este potrivită pentru un magazin care încurajează plimbarea. Acest tip de configurație are o structură mai permisivă, ceea ce îl face pe client să se simtă mai puțin grăbit . Intrarea magazinului, cunoscută și sub denumirea de zonă de tranziție, este o zonă importantă. Termenul „zonă de tranziție” a fost inventat pentru prima dată de antropologul Paco Underhill. Aceasta este o zonă prin care toți clienții trec la pășirea în magazin și este semnificativă deoarece este locul în care consumatorii pot observa stimulii și pot simți atmosfera generală a magazinului. Prin urmare, gândurile și impresiile pe care și le face un cumpărător despre magazin și despre brand depind de acest loc. Când clienții intră în zona de tranziție, au nevoie de timp pentru a se adapta la noul mediu, inclusiv luminile, temperatura și alte imagini vizuale și sunete. Nu este recomandat ca articolele care aduc un profit net mai ridicat să fie plasate în acea zonă, deoarece clienții le trec cu vederea, fiind preocupați de adaptarea la noii stimuli de mediu. Designul spațial al unui magazin de retail este un aspect-cheie atunci când vine vorba de crearea unei experiențe plăcute și este, de asemenea, o modalitate eficientă de comunicare cu clienții. Culoarea poate fi considerată una dintre cele mai importante variabile atunci când vine vorba de ambianță în comerțul cu amănuntul. (Van Rom pay, Tania-Dijkstra, Verhoeven, & van Es, 2011). Anumite culori considerate extrem de atractive pot încuraja clienții să facă achiziții impulsive. Culorile calde, precum portocaliul, roșul sau galbenul, le oferă consumatorilor nu numai un sentiment de entuziasm, dar și unul de anxietate și le distrag atenția. Persoanele care fac cumpărături din plăcere, cărora le place să se simtă entuziasmate pot prefera aceste culori foarte excitante. (Van Rompay et al.,. 2011). În general, oamenii preferă culorile reci, precum verdele și albastrul, și asociază aceste culori cu un sentiment de calm și siguranță. Cumpărătorii care sunt mai orientați spre rezolvarea de sarcini sunt atrași de aceste culori reci deoarece îi calmează și, de asemenea, este mai puțin probabil să le distragă atenția de la sarcina pe care o au de îndeplinit. Modul în care este amplasat mobilierul, cum ar fi rafturile, etajerele și scaunele, reprezintă o parte tangibilă din designul magazinului. Un magazin în care se pune accentul pe spațiu poate crește plăcerea clienților, la fel cum un magazin aglomerat poate avea un efect opus. (Van Rompay et al.,. 2011). Clienții orientați către sarcini consideră o configurație simplă cu un aspect aerisit cel mai eficient tip, deoarece pot localiza cu ușurință articolele pe care le doresc, fără să le stea dezordine și obstacolele inutile în cale. Acești factori simpli pot încuraja clienții să rămână mai mult timp în magazin și, prin extensie, să cheltuiască mai mult. (Van Rompay et al.,. 2011).
Manechinele