Stefan Jaracz () a fost un actor și producător de teatru polonez. El a fost director artistic al Teatrului Ateneum din VarșoviaTeatr Ateneum im. Stefana Jaracza w Warszawie în perioada interbelică (1930–1932), iar într-o scurtă perioadă a ajuns una dintre vocile principale ale noii intelectualități a Poloniei, cu realizări scenice inovatoare a unor piese ca Moartea lui Danton (în ) de Georg Büchner (1931), Căpitanul de Köpenick (în ) de (1932), precum și a popularelor piese Doamne și husari (în ) de Aleksander Fredro (1932) și Casa deschisă (în ) de .
Biografie stanga|miniatura| Mira Zimińska și Stefan Jaracz în 1935 Jaracz s-a născut în lângă Tarnów în 1883, în timpul Împărțirilor Poloniei. A absolvit școala primară în Tarnów. Dat afară din liceul din Tarnów pentru activitatea sa în organizația patriotică și radicală progresistă Promieniści, unde a co-fondat Cercul Tarnów împreună cu și Karol Radek. Inițial, a mers la liceul din Jasło, iar în cele din urmă a promovat examenele finale în 1903 la gimnaziul din Bochnia.Kobiela S., Siła przyciągania : [z dziejów Gimnazjum i Liceum Ogólnokształcącego im. Króla Kazimierza Wielkiego w Bochni i Stowarzyszenia Bochniaków i Miłośników Ziemi Bocheńskiej], Bochnia: Stowarzyszenie Bochniaków i Miłośników Ziemi Bocheńskiej, 2017, ISBN 978-83-924282-4-4, OCLC 1003039677. Jaracz a studiat ulterior dreptul, istoria artei și literatura la Universitatea Jagiellonă din Cracovia Și-a câștigat existența lucrând ca un corector la cotidianul socialist Naprzód publicat de Partidul Socialist Polonez. În timpul studiilor, a devenit interesat de teatru. A fost actor în trupa de amatori a Sindicatului Muncitorilor. A renunțat la studii după două semestre pentru a intra în lumea teatrului. În 1904, a început să joace la Teatrul Ludowy din Cracovia. În 1905 a fost angajat în teatrul lui Edward Rygier din Poznań. În 1907 a fost înrolat în armata austriacă pentru un an. După ce și-a încheiat serviciul militar, s-a alăturat teatrului lui Aleksander Zelwerowicz din Łódź, unde a interpretat diferite roluri până în 1911. S-a mutat la Varșovia în Partiția Rusă (Polonia Rusă) și a lucrat în Teatr Mały, iar din 1913 la Teatr Polski. S-a specializat în crearea de personaje „oameni”. Folosind cele mai simple mijloace bazate pe metoda naturalistă a maestrului Kazimierz Kamiński, el a arătat psihicul uman complex. A fost trimis la Moscova de ruși (1915). La întoarcerea sa în A Doua Republică Poloneză, în 1918, a început o carieră energică în teatrul național și cel experimental în curs de dezvoltare, cu spectacole în peste nouăzeci de orașe până în 1928. În 1930, a preluat Ateneul din Varșovia. El a condus instituția până la Invadarea nazisto-sovietică a Poloniei, împărțind responsabilitățile cu Leon Schiller în sezonul 1932–1933. stanga|miniatura| (stânga) și Stefan Jaracz ca Konstanty Kurczek în filmul din 1936 Jego wielka miłość (Singura sa mare iubire)A fost prieten cu actorul Juliusz Osterwa încă din tinerețe. Au lucrat împreună în teatrele din Cracovia și Poznań. Au împărțit chiar și un apartament. Regizorul Osterwa l-a invitat la ansamblul Reduta, iar ulterior și la Teatrul Național. Colaborarea cu Jaracz s-a dovedit adesea a fi supărătoare din cauza alcoolismului, lucru pe care l-a recunoscut cu regret în ultimele sale scrieri din anii 1940.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a implicat în organizația politică și militară clandestină catolică Unia. După executarea sentinței Tribunalului Subteran Polonez asupra lui Igo Sym în martie 1941, a fost arestat și închis în închisoarea din Varșovia.Władysław Bartoszewski, Bogdan Brzeziński, Leszek Moczulski: O cronică a evenimentelor din Varșovia, 1939–1949 . Varșovia: Editura Științifică Națională, 1970, p. 43.Leon Wanat, În spatele zidurilor lui Pawiak, Varșovia 1985, p. 387. La 5 aprilie 1941 a fost deportat în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Jaracz a fost eliberat după numeroase intervenții la 15 mai 1941.
A murit într-un sanatoriu din Otwock, lângă Varșovia, în 1945, din cauza sănătății sale precare (tuberculoză care s-a agravat după șederea sa în lagăr).
A fost înmormântat pe Bulevardul Meritoșilor din Cimitirul Powązki din Varșovia (rândul 1, m. 60/61). Autorul sculpturii de pe piatra funerară este Stanisław Sikora.Cronica evenimentelor din Varșovia 1945−1958 . „Calendarul ilustrat din Varșovia 1959”, p. 67, 1958. Editura Săptămânalului Ilustrat „Capital”. Înmormântarea sa a fost imortalizată într-o ediție specială a documentarului Testamentul lui Jaracz (regia și scenariul Jerzy Bossak) din Cronica Filmului Polonez ().
Este considerat unul dintre cei mai mari actori polonezi și unul dintre creatorii artei moderne a actoriei.dreapta|miniatura| Statuia lui Stefan Jaracz din Galeria Wielkich Łodzian, Łódź, Polonia
Teatrul Stefan Jaracz din Łódź, Polonia poartă numele său, la fel și Teatrul Ateneum Stefan Jaracz din Varșovia (din 1951).
Tehnică actoricească Jaracz a fost înzestrat cu o figură grea, unghiulară și o voce răgușită, dar extrem de evocatoare. Și-a câștigat faima celui mai perfect actor în roluri de oameni defavorizați și umiliți. I-a abordat fără sentimentalism, transmițând amărăciune și grosolănie precum și răzvrătire, chiar dacă adânc ascunse. El a reușit astfel să creeze personaje profund umane, emoționante și simple.
Despre Jaracz s-a crezut că aduce în teatru o aromă oarecum plebeiană care a adăugat veridicitate rolurilor sale. A muncit din greu la rolurile pe care le-a interpretat, șlefuindu-le și făcând uneori schimbări majore la punerea în scenă din alte teatre.
Filmografie parțială
Wykolejeni (1913) - Bancher (1913) - Michał Wołodyjowski Contesa Walewska (1914) - Napoleon BonaparteLiehm, Mira & Liehm, Antonín J. The Most Important Art: Eastern European Film After 1945. University of California Press, 1977. p.13 Cud nad Wisla (1921) - Jan Rudy Za winy brata (1921) - Karol Gromski Niewolnica milosci (1923) Skrzydlaty zwyciezca (1924) O czym się nie mówi (1924) - rada (sfetnic) WolskiSkaff, Sheila. The Law of the Looking Glass: Cinema in Poland, 1896-1939. Ohio University Press, 2008. p.82 Milosc za zycie. Symfonia ludzkosci (1924) Iwonka (1925) - prietenul lui Gabriel Pan Tadeusz (1928) - Napoleon Bonaparte Przedwiosnie (1928) - Seweryn Baryka Ponad snieg (1929) - Joachim Uroda zycia (1930) - Rozlucki, tatăl lui Piotr (1932) (1932) - Marele Duce Constantine Pawlowicz Biala trucizna (1932) - Jan Kanski Przebudzenie (1934) - Drunk (1934) - Profesor Kiernicki Milosc maturzystki (1935) - Drunk Pan Twardowski (1936) - Maestrul Maciej, Alchimist Jego wielka milosc (1936) - Konstanty Kruczek Róża (1936) - Oset (ultimul rol de film)
Note
Vezi și Cultura poloneză în perioada interbelică Listă de regizori de teatru Listă de directori de teatru Listă de polonezi celebri
Legături externe
Profilul său la culture.pl
Categorie:Nașteri în 1883 Categorie:Decese în 1945 Categorie:Regizori de teatru polonezi Categorie:Actori de teatru Categorie:Actori de teatru polonezi Categorie:Supraviețuitori ai lagărului de concentrare Auschwitz Categorie:Directori de teatru polonezi