George Corley Wallace Jr. () a fost un politician american. Acesta a ocupat funcția de guvernator al Alabamei timp de patru mandate și rămâne cunoscut datorită convingerilor sale despre segregația rasială. În timpul mandatului său, Wallace a promovat „dezvoltarea industrială, scăderea impozitelor și educația vocațională”. A candidat la alegerile prezidențiale din Statele Unite de trei ori în calitate de membru al Partidului Democrat și o dată ca membru al . S-a opus politicilor de și a susținut legile Jim Crow în timpul , declarând în că promovează „segregare astăzi, segregare mâine, segregare pentru totdeauna”.

Născut în , Wallace a urmat din cadrul și a activat în în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, a câștigat alegerile pentru și a devenit judecător statal. Inițial un moderat pe probleme rasiale, când a eșuat să obțină nominalizarea democrată la , Wallace a adoptat o poziție . Acesta a candidat din nou pentru și a câștigat alegerile. În încercarea de a opri procesul de integrare al studenților de culoare inițiat de Universitatea din Alabama, Wallace pentru a împiedica intrarea acestora și a devenit cunoscut la nivel național.A părăsit funcția odată cu expirarea mandatului său în 1967. Soția sa - - a câștigat următoarele alegeri și l-a succedat în funcție, însă Wallace a rămas guvernatorul de facto. Lurleen a murit de cancer în mai 1968; medicul îl informase de diagnostic în 1961, dar acesta nu i-l dezvăluise soției sale. Odată cu moartea ei, lua sfârșit și perioada sa de influență.

Wallace l-a contestat pe președintele în exercițiu, Lyndon B. Johnson, la , dar Johnson a câștigat cursa. În cadrul , a candidat din partea American Independent Party în încercarea de a forța în Camera Reprezentanților și a spori astfel influența politică a politicienilor segregaționiști din sudul țării. Wallace a câștigat în cinci state din sud, dar nu a reușit să forțeze organizarea de alegeri contingente.

Wallace a câștigat din nou alegerile pentru și a candidat la , având o abordare moderată față de segregare de această dată. Campania s-a încheiat odată cu tentativa de asasinare pusă la cale de . Wallace a fost împușcat și a rămas paraplegic pentru restul vieții.

Acesta a câștigat și a încercat din nou să obțină . La sfârșitul anilor 1970, Wallace a devenit un creștin renăscut, moderându-și opiniile despre rasă și renunțând la promovarea politicilor de segregare. Și-a părăsit mandatul în 1979, dar a revenit în politică și a câștigat pentru a patra oară . Wallace este al treilea cel mai longeviv guvernator din istoria Statelor Unite, având 5.848 de zile în funcție.

Biografie George Corley Wallace Jr. s-a născut în , fiul lui George Corley Wallace Sr. și al lui Mozelle Smith. Părințiilor săi le displăcea numele „Junior” și au ales în schimb să-l numească „George C.” pentru a-l deosebi de tatăl său, George Corley Sr., și de bunicul patern, medicul George Oscar Wallace, numit și „Doc Wallace”. Avea doi frați mai mici, Gerald și Jack, și o soră mai mică pe nume Marianne.Carter (1995), pp. 19–21. În timpul Primului Război Mondial, din cauza prețurilor ridicate, Wallace Sr. a devenit interesat de agricultură. Când tatăl său a murit în 1937, mama sa a fost nevoită să-și vândă terenul agricol pentru a plăti ipotecile.Carter (1995), p. 41. Wallace a fost crescut în credința metodistă.Carter (1995), p. 137.

De la vârsta de zece ani, Wallace a fost fascinat de politică. În 1935, a ajuns băiat mesager în în urm unui concurs și a prezis că va deveni guvernator într-o zi.Carter (1995), pp. 30–31. Pugilist de succes la nivel regional în timpul liceului, a studiat dreptul la din cadrul Universității din Alabama în . A fost membru al fraternității . La Universitatea din Alabama, Wallace s-a intersectat cu viitorul său adversar politic - .Bass, Jack. Taming the Storm: The Life and Times of Frank M. Jonson Jr., and the South's Fight over Civil Rights (Doubleday, New York, 1993). De asemenea, acesta l-a cunoscut și pe viitor guvernator conservator . A obținut o diplomă de licență în drept în 1942.

La începutul anului 1943, Wallace a fost acceptat pentru pregătirea militară de către (USAAF). S-a îmbolnăvit de meningită spinală la scurt timp după, însă administrarea urgentă de medicamente cu sulfamidă i-a salvat viața. Rămas cu leziuni permanente ale nervilor și cu pierderea parțială a auzului, a fost instruit ca . În 1945, în calitate de membru al echipajului unui bombardier B-29 din unitatea militară , staționată în Insulele Mariane, Wallace a luat parte la și a ajuns la gradul de .Lesher (1994) pp. 47–61. La mijlocul anului 1945, Wallace a fost lăsat la vatră din cauza „anxietății severe” și a primit o pensie de invaliditate de 10% pentru „psihonevroză”.Frederick, Stand Up for Alabama: Governor George Wallace, 2007, p. 12.

Cariera timpurie În 1938, la vârsta de 19 ani, Wallace a contribuit la campania de succes a bunicului său pentru funcția de judecător. La sfârșitul anului 1945, a fost numit procuror adjunct general al statului Alabama, iar în mai 1946, a câștigat primele alegeri în calitate de membru al . În acea perioadă, era considerat un moderat pe probleme rasiale. În calitate de delegat în cadrul , nu a părăsit sala alături de membrii partidului , deși nu era de acord cu programul pentru drepturi civile propus de președintele Harry S. Truman, deoarece reprezenta o încălcare a drepturilor statelor. În discursul său inaugural din 1963, Wallace a considerat o greșeală refuzul său de a părăsi sala în timpul convenției din 1948.

În 1952, a devenit judecător de circuit al celui de-al din Alabama, fiind cunoscut atât pentru porecla „micul judecător luptător”, influențată de experiența sa pugilistică, cât și de faptul că nu ținea cont de rasa reclamantului în luare deciziile sale. La vremea respectivă, era o practică comună în rândul judecătorilor din sudul țării să li se adreseze avocaților de culoare pe prenume, dar nu și colegilor săi albi, cărora li se adresau întotdeauna cu „Domnule”. Avocatul de culoare a declarat ulterior că „judecătorul George Wallace a fost mai liberal judecător în fața căruia am practicat vreodată dreptul. A fost primul judecător din Alabama care mi-a spus 'Domnule' într-o sală de judecată”.

Pe de altă parte, Wallace a emis ordonanțe care împiedicau îndepărtarea semnelor segregaționiste din gări, fiind primul judecător sudist care ia această decizie. referencing În mod similar, în timp ce organizațiile pentru drepturile civile încercau , Wallace a împiedicat revizuirea listelor electorale din comitatul Barbour de către autoritățile federale. A fost acuzat de în 1959.

În calitate de judecător, Wallace a permis unor persoane de culoare să fie liberate condiționat, fapt care l-ar fi costat postul de guvernator în cadrul alegerilor din 1958.

Alegerile guvernamentale din 1958 În 1958, Wallace a candidat pentru prima dată la funcția de guvernator. Din moment ce constituția din 1901 a statului nu garanta dreptul de vot persoanelor de culoare, Partidul Democrat era practic singurul partid din Alabama. În cadrul alegerilor guvernamentale, reprezentantul statal din și procurorul general , sprijinit de Ku Klux Klan, erau contracandidații lui Wallace. Deși a fost susținut de organizația , Wallace a pierdut nominalizarea cu peste 34.400 de voturi.

După alegeri, conform consilierului Seymore Trammell, Wallace i-a spus: „Seymore, știi de ce am pierdut cursa pentru funcția de guvernator?... Am fost înșelat de John Patterson. Dar își spun aici și acum, nu voi mai fi niciodată înșelat din nou.”Carter (1996, p. 2) notes that Wallace later denied a similar quotation that appeared in a 1968 biography by Marshall Frady: Well boys,' he said tightly as he snuffed out his cigar, 'no other son-of-a-bitch will ever out-nigger me again. The exact wording is a matter of historical dispute. Some sources quote Wallace as using the word "outsegged". In an extended note in "The Politics of Rage" (1995), p. 96 & 96fn, Carter notes the denial, but says two witnesses confirm the use of the racist language on Election Night, in addition to Seymore Trammell's recollection of Wallace using similar phrasing the next day in his presence. Ca urmare a înfrângerii sale, Wallace a adoptat o poziție segregaționistă dură pentru a atrage votul majorității albe la următoarele alegeri guvernamentale din 1962. Când un susținător l-a întrebat de ce a început să utilizeze mesaje rasiste, Wallace a răspuns: „Știi, am încercat să vorbesc despre drumuri și școli bune [...] și nimeni nu m-a ascultat. Apoi am început să vorbesc despre niggeri și le-am atras atenția”.

Guvernator în Alabama miniatura|Cunoscut oponent al procesului de desegregație a Universității din Alabama, Wallace a încercat să împiedice intrarea persoanelor de culoare în instituție. În imagine, acesta este înfruntat de procurorul general . La alegerile pentru nominalizarea candidatului democrat din 1962, Wallace l-a învins pe senatorul și a obținut 35% din voturi. În al doilea tur, Wallace a obținut nominalizarea cu 55% din voturi. În lipsa unui candidat din partea Partidului Republican, acesta a obținut o victorie zdrobitoare în cadrul cu 96% din voturi. Wallace a depus jurământul pe 14 ianuarie 1963, stând în același loc în care, în urmă cu aproape 102 ani, Jefferson Davis a fost numit președinte provizoriu al Statelor Confederate ale Americii. În , Wallace a declarat:In the name of the greatest people that have ever trod this earth, I draw the line in the dust and toss the gauntlet before the feet of tyranny, and I say segregation now, segregation tomorrow, segregation forever.Această propoziție a fost formulată de noul scriitor de discursuri al lui Wallace, Asa Earl Carter, lider al Ku Klux Klan.

În 1963, administrația președintelui John F. Kennedy a ordonat ca Divizia 2 Infanterie a Armatei Statelor Unite din Fort Benning, Georgia, să fie pregătită pentru implementarea politicilor de ale Universității din Alabama. Într-o încercare zadarnică de a împiedica înscrierea studenților de culoare și , guvernatorul Wallace a stat în fața de la Universitatea din Alabama pe 11 iunie 1963. Acest eveniment a devenit cunoscut sub denumire de „”.

În septembrie 1963, Wallace a încercat să împiedice înscrierea a patru elevi de culoare în patru școli elementare diferite din Huntsville. După intervenția unui tribunal federal din Birmingham, celor patru copii li s-a permis intrarea în instituții pe 9 septembrie, devenind primii elevi de culoare integrați într-o școală primară sau gimnazială din Alabama.A brief history of race and schools , The Huntsville Times

Wallace dorea cu disperare să păstreze politicile de segregare. În propriile sale cuvinte: „Președintele [John F. Kennedy] dorește ca noi să predăm acest stat lui Martin Luther King și grupului său de pro-comuniști care au pus la cale aceste demonstrații”.Alabama Governor George Wallace, public statement of May 8, 1963 in The New York Times. (May 9, 1963). A prezis în timpul unui discurs din Milwaukee, Wisconsin, din 17 septembrie 1964 că politicienii care susțin legea pentru drepturile civile vor „dispărea” din punct de vedere politic până în 1966 și 1968.

Pentru Encyclopaedia Britannica, Wallace este mai degrabă „populist” decât segregaționist, fiind preocupat de-a lungul carierei de nevoile majorității albe din Alabama. Eșecul campaniilor sale prezidențiale a influențat candidaturile populiste ale politicienilor Jimmy Carter și Ronald Reagan.

Note

Bibliografie

Brands, H.W. (2010). American Dreams: The United States Since 1945. New York: Penguin Press. ISBN 978-1594202629. Parmet, Herbert S. (1990). Richard Nixon and His America. Boston: Little, Brown & Co. ISBN 978-0-316-69232-8.

Legături externe

Governor Wallace's Schoolhouse Door speech - arhivat la University of Alabama George Wallace - Encyclopedia of Alabama George Wallace – necrolog din Daily Telegraph