Karel Teissig () a fost un , , grafician, tipograf și ceh.František Holešovský, Čeští ilustrátoři v současné knize pro děti a mládež, Albatros, Praga, 1989, p. 377.Marta Sylvestrová, Český filmový plakát 20. století, Moravská galerie v Brně, Brno, 2004, p. 377. A fost unul dintre promotorii colajului și este cunoscut, îndeosebi, pentru realizarea unui număr mare de ilustrații de cărți și a câtorva zeci de afișe de film.
Biografie S-a născut în 19 aprilie 1925 în orașul din al regiunii Boemia Centrală (atunci în Cehoslovacia, azi în Cehia).Tvar: časopis pro průmyslové výtvarnictví a lidovou tvorbu, vol. 17, Ústředí lidové umělecké výroby, Praga, 1966, p. 274. După absolvirea Gimnaziului Real, a urmat studii în anii 1943–1945 la Școala particulară de Pictură a din Praga (ca urmare a faptului că universitățile cehe au fost închise în timpul ocupației germane), sub îndrumarea profesorilor , și , și apoi în anii 1945–1949 la , sub îndrumarea profesorului , și și-a încheiat studiile în anul 1950 ca bursier al (Académie Royale des Beaux-Arts) din Bruxelles,Československý biografický slovník, Academia, Praga, 1992, p. 732. sub îndrumarea profesorului .
A trecut prin mai multe etape de dezvoltare în cariera sa, de la colorarea expresivă din perioada de început la scrierea de mână în alb-negru, accentul pus pe detalii și folosirea colajului. S-a dedicat în principal cărților pentru copii și adulți și realizării de afișe. A creat peste o mie de coperți de cărți și a redactat, împreună cu , revista . A influențat semnificativ producția de afișe din Cehoslovacia și a realizat în perioada 1959–1989 optzeci și două de afișe de film, douăzeci de afișe de teatru (pentru , Teatrul Național și ) și a fost unul dintre promotorii colajului în arta afișului. A obținut o mențiune de onoare din partea autorităților cinematografice ale Cehoslovaciei în 1962 și a primit Premiul Internațional Toulouse Lautrec la Paris în 1963 pentru afișul filmului Marile familii (Burziáni). În anii 1967–1969 a condus școala de desen de la Ambasada SUA din Praga.
Karel Teissig a lucrat ca artist liber profesionist și a participat regulat încă din anii 1950 la expoziții colective de grafică, ilustrații și afișe în Cehoslovacia (SČSVU și Umělecké Besedy din 1947, Bienala de grafică aplicată de la Brno din 1964 și 1966 etc.) și în străinătate (Moscova, Beijing, Londra – 1948, Paris – 1953 și 1964, Berlin, Zürich, München, Bologna, Varșovia etc.), a organizat expoziții individuale la mai multe galerii de artă din Praga, începând din 1957: Fronta (1963, 1967, 1981), Kniha (1980) și Galerie Československého spisovatele (1975), precum și la Ostrava (1960), Amsterdam, München și Helsinki. Ilustrațiile realizate de Teissig au fost premiate la târgurile de carte de la Bologna (1968 și 1970) și au obținut premii ale editurilor Práce (1978 și 1980) și Melantrich (1983), iar ilustrațiile sale pentru cartea Příběhy, na které svítilo slunce (1967) de au câștigat un premiu în cadrul concursului Nejkrásnějších knih ČSSR („Cele mai frumoase cărți din Republica Socialistă Cehoslovacă”) din 1967.
A decedat în 1 octombrie 2000 la Praga.
Tehnica artistică Karel Teissig s-a dedicat în principal, în calitate de pictor, creării de naturi moarte, portrete și și a scris, de asemenea, două cărți profesionale despre desen și tehnica desenului: O kresbě, základy kreslířských technik (1982) și Technika kresby (1986).
Cu toate acestea, numele său este legat în mod intrinsec de grafica promoțională. Teissig a ilustrat îndeosebi opere literare clasice (scrise de Pușkin, Poe, Tolstoi și Grin), dar a fost atras, de asemenea, de legende și scrieri mitologice (Cid, Příběhy, na které svítilo slunce, Africké pohádky și Pohádky z Austrálie a Oceánie), de cărțile de aventuri și chiar de literatura pentru copii (Pippi Șosețica a lui Astrid Lindgren).František Holešovský, Čeští ilustrátoři v současné knize pro děti a mládež, Albatros, Praga, 1989, pp. 377–378. În crearea ilustrațiilor, el a folosit în principal , combinând diferite tehnici: zgârieturile în nitrolac, colajul finisat, pastelul, guașa sau monotipul.
Creațiile artistice ale lui Teissig conțin în mare parte chipuri umane și reflectă destinul omenesc sau sentimente precum bucuria și tristețea. Istoricul de artă consideră că „ilustrațiile sale nu sunt doar un acompaniament artistic al cărții, ci se inspiră din poveste și creează o lume proprie unică, care face parte din lumea unică a întregii opere artistice a autorului”. Ilustrațiile lui Teissig se caracterizează printr-o „dispută dialectică dintre aspectul expresiv și simbolismul poetic stilistic, tendința către monumentalism și farmecul colajului decorativ”.František Holešovský, Čeští ilustrátoři v současné knize pro děti a mládež, Albatros, Praga, 1989, p. 378. Simbolismul și monumentalismul, care predomină în ilustrațiile fabulelor și legendelor lui Eduard Petiška, amintesc de picturile murale, iar stilizarea tehnică și utilizare moderată a culorii conferă compozițiilor o putere expresivă extraordinară. Ilustrațiile din Africké pohádky sunt compuse din colaje și au un caracter mai concret decât cele ale legendelor lui Petiška, iar ilustrațiile din Cid, care înfățișează figuri și evenimente legendare, sunt bogat colorate și constituie prin simbolism și stilizare „o voce convingătoare a trecutului și exotismului istoric”.
Cărți proprii O kresbě, základy kreslířských technik („Despre desen, bazele tehnicii desenului”), , Praga, 1982, împreună cu Ivan Hrdina. Technika kresby („Tehnica desenului”), , Praga, 1986, din nou sub titlul Kresba („Desen”), , Praga, 2010.
Cărți ilustrate
Literatura cehă
: S kotvou věrnosti (1983), : Cid a jeho věrní (1978), : Tuláci; (1983), : Závrať (1957), : Don Juan jde do divadla (1976), : Variace pro temnou strunu (1978), : Ta třetí (1988), : (1964), : Hoch a džbán (1961), : Na křídlech větrného mlýna (1989), : Neklidné babí léto (1990), : (1962), Vítězslav Nezval: Vyzvání na cestu (1976), : Železný kruh (1975), Jan Otčenášek: (1956), Jan Otčenášek: (1958), : Start a cíl (1956), : Sto dvacet krásek (1967), : Báje a pověsti starého Egypta a Mezopotámie (1979), : Příběhy, na které svítilo slunce (1967), : (1986), : Večeře s milionáři a jiné události (1979), : Mraky táhnou nad Savojskem (1964), : Ročník jedenadvacet (1958), : Lidé na křižovatce (1958), : La bella Boema (1979), : Mne soudila noc 1985), : Světla života 1968), : Dostavník do Výmaru (1982), : Písčitá půda (1960),v : (1957),v : Chudý milionář (1973), Josef Toman: Sokrates (1987), : (1950).
Literatura universală
: Mzda za strach (1955), Honoré de Balzac: Třicetiletá (1982), Maria Banuș: Radost (1952), Bertolt Brecht: Krejcarový román; 1973), Charles Dickens: (1953), Feodor Dostojevski: Chudí lidé; Hráč (1953), Feodor Dostoievski: Výrostek (1974), Ilia Ehrenburg: Devátá vlna (1954), Ilia Ehrenburg: Pád Paříže (1954), William Faulkner: (1958), John Fowles: Francouzova milenka (1976), Anatole France: Povídky rozmarné a jiné (1956), Benito Pérez Galdós: (1959), : Státní zástupce si dovede posvítit (1970), Edmond de Goncourt: (1976), Richad Gordon: (1969), Aleksandr Grin: (1960), Aleksandr Grin: (1982), Aleksandr Grin: (1959), Ernest Hemingway: Komu zvoní hrana (1987), : (1964), Victor Hugo: Devadesát tři (1967), Agatha Christie: Pan Poirot se vrací (1976), Ivan Efremov: Na konci světa (1952), Mária Kosová: Afrikanische Märchen (1970), Nikolai Leskov: (1962), Jack London: (1949), Guy de Maupassant: Nezvaní hosté (1953), Herman Melville: (1949), Edgar Allan Poe: Zlatý skarabeus (1979), Aleksandr Pușkin: Bělkinovy povídky (1965), Boleslaw Prus: Farao (1950), Serghei Sergheev-Țenski: Sevastopolská epopej (1954), Walter Scott: Ivanhoe (1957), William Shakespeare: Půjčka za oplátku (1967), Stendhal: Věznice parmská (1973), Robert Louis Stevenson: ; (1985), : (1962), Lev Tolstoi: Hadži Murat (1962), Bruno Traven: (1968), Elsa Triolet: (1968), Mark Twain: ; (1949), Ivan Turgheniev: Otcové a děti (1970), Edgar Wallace: (1985), Franz Werfel: Dům smutku (1970), Émile Zola: (1985).
Note
Legături externe
Citarny.cz: Karel Teissig
Categorie:Nașteri în 1925 Categorie:Nașteri pe 19 aprilie Categorie:Decese în 2000 Categorie:Decese pe 10 ianuarie Categorie:Ilustratori cehi Categorie:Graficieni cehi Categorie:Decese în Praga