Leon Schiller sau Leon Schiller de Schildenfeld () a fost un regizor polonez de teatru și film, precum și critic și teoretician de teatru. De asemenea, a scris scenarii de teatru și radio și a compus muzică. S-a născut la Cracovia (pe atunci Krakau) sub stăpânirea austriacă în timpul împărțirilor străine ale Poloniei, într-o familie de origine austriacă care a fost înnobilată de împărăteasa Maria Tereza.

Schiller a devenit celebru pentru punerea în scenă a piesei Dziady (Străbunii) a lui Adam Mickiewicz în 1934 la Teatr Polski (Teatrul Polonez) din Varșovia. Acesta a fost pusă în scenă și la Lwów (acum Liov; 1932), Wilno (acum Vilnius; 1933), precum și la Sofia în Bulgaria (1937).

Carieră miniatura| Statuia lui Schiller din Łódź, Polonia Schiller a absolvit Universitatea Jagiellonă din Cracovia în filozofie și literatură poloneză. A studiat și la Sorbona în Paris. A debutat ca un cântăreț în cabaretul (Balonul Verde) din Cracovia (1906) și ca regizor de teatru la Teatrul Polonez din Varșovia (Teatr Polski, 1917). A fost director artistic al Teatrului Ateneum (1932-1934), ridicându-i reputația ca una dintre vocile principale pentru noua intelectualitate a Poloniei în perioada interbelică. Schiller a colaborat cu următoarele teatre din Varșovia: Teatr Wielki (Teatrul Mare) Teatr Rozmaitości (Teatrul de Varietăți din Varșovia) Teatr Mały (Teatrul Mic) Teatr Polski (Teatrul Polonez) Teatr Reduta Teatr Ateneum (Teatrul Ateneum).

De asemenea, a colaborat cu teatre din Łódź și Lwów. Din 1930 până în 1932, a fost director artistic și de teatru la Teatrele Wielki (Mare), Rozmaitości (Varietăți) și Mały (Mic) din Varșovia. La Lwów și-a dezvoltat propriul concept de „teatru monumental”, referitor la producția de mari opere romantice: (1930), Dziady (Ajunul strămoșilor, 1932) și Sen Srebrny Salomei (Visul de argint al Salomeei, 1932). Munca lui Schiller în Lwów a durat sporadic până în 1939.

Munca sa ca regizor a inclus 29 de drame și câteva zeci de producții de vodevil și operetă. În 1933 a condus departamentul regizoral la Institutul National de Arte Teatrale.

La 29 iunie 1908, Schiller a inițiat o corespondență cu actorul englez, regizorul de teatru, scenograful și teoretician al dramei, . Împreună cu scrisoarea sa, Schiller i-a trimis lui Craig, la Florența, eseul său, „Dwa teatry” („Două teatre”), tradus în engleză de Madeline Meager. Craig a răspuns imediat, acceptând eseul pentru a fi publicat în revista sa internațională de teatru, The Mask.Jerzy Timoszewicz, "Mała kronika życia i twórczości Leona Schillera, 1887–1924" ("A Brief Chronicle of the Life and Works of Leon Schiller"), in Leon Schiller, Na progu nowego teatru, 1908–1924 (On the Threshold of the New Theater, 1908–1924), edited by Jerzy Timoszewicz, Warsaw, Państwowy Instytut Wydawniczy, 1978, p. 9. Acesta a fost începutul unei colaborări productive între cei doi regizori de teatru proeminenți, care și-au prezentat reciproc scrierile teoretice cititorilor străini.Jerzy Timoszewicz, "Mała kronika życia i twórczości Leona Schillera, 1887–1924" ("A Brief Chronicle of the Life and Works of Leon Schiller"), in Leon Schiller, Na progu nowego teatru, 1908–1924 (On the Threshold of the New Theater, 1908–1924), passim. miniatura| Bustul lui Leon Schiller lângă Teatr Polski din Varșovia

Al Doilea Război Mondial miniatura|Mormântul lui Schiller, cimitirul Powązki, Varșovia În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca parte a măsurilor represive germane, după ce actorul colaborator german Volksdeutsche Igo Sym a fost împușcat de un membru al rezistenței poloneze (la 7 martie 1941), Schiller a fost trimis în închisoarea și la Auschwitz-Birkenau. În mai 1941, a fost răscumpărat de sora sa, Anna Jackowska, cu 12.000 de zloti pe care i-a primit pe bijuteriile ei.

După război, în 1946–1949, Schiller a fost președintele Școlii Naționale de Teatru din Łódź (Państwowa Wyższa Szkoła Teatralna w Łodzi). În 1952 a fondat publicația Pamiętnik Teatralny (Memoria teatrului).

A murit în 1954, la vârsta de 66 de ani, la Varșovia.Leon Schiller in: Internet Movie Database. Retrieved 25 February 2014.

Lucrări Eseuri: Teatr Ogromny (Teatrul Monumental), 1961 U progu nowego teatru (În pragul noului teatru), 1978

Scenarii de interpretare: Pastorałka (Pastorală), 1931 Kram z piosenkami (Un stand de cântece), 1977

Producții „monumentale”: Samuel Zborowski, 1927 Kordian, 1934 Dziady, 1934 Nie-Boska Komedia (Comedia nedivină), 1938

Zeittheater - producții pe probleme sociale actuale: Opera za trzy grosze (The Three-Penny Opera), 1929 Krzyczcie Chiny (Plângi, China!), 1938 Kapitan z Koepenick (Căpitanul din ), 1932

Muzicaluri: Dawne Czasy w Piosence, Poezji i Zwyczajach (Vremurile vechi în cântece, poezii și obiceiuri), 1924 Bandurka (Bandora), 1925 Kulig (Plimbare cu sania), 1929

Note

Bibliografie Leon Schiller, U progu nowego teatru, 1908-1924 (On the Threshold of the New Theatre, 1908-1924), editat de Jerzy Timoszewicz, Varșovia, Państwowy Instytut Wydawniczy, 1978.

Vezi și Listă de polonezi celebri

Categorie:Nașteri în 1887 Categorie:Nașteri pe 14 martie Categorie:Decese în 1954 Categorie:Decese pe 25 martie Categorie:Regizori de teatru polonezi Categorie:Supraviețuitori ai lagărului de concentrare Auschwitz Categorie:Oameni din Cracovia