dreapta|miniatura|Placă bilingvă (în maghiară și slovacă) în Esztergom Alexandru Ștefan Rudnay de Rudna et DivékujfaluRevue d'histoire ecclésiastiqueMarkó 2006, p. 325. (în ; ) a fost un cleric romano-catolic maghiar și slovac.The Encyclopaedia of Slovakia and the Slovaks A început ca preot paroh, iar ulterior a devenit episcop de Alba Iulia, apoi arhiepiscop al Arhidiecezei de Esztergom, principe-primat al UngarieiR. J. W. Evans: Austria, Hungary, and the Habsburgs: Central Europe C.1683-1867 și cardinal.

Viața Alexandru Rudnay s-a născut într-o familie de mică nobilime,Nagy, Iván: Magyarország családai czímerekkel és nemzékrendi táblákkal. Vol. IX. p. 797. care provenea din vechea gens (clan) Divék din Ungaria. Familia Rudnay a păstrat blazonul acestei familii: un urs brun sub un frunziș bogat de tei, pe fond albastru.Pallas Great LexiconNagy, Iván: Magyarország családai czímerekkel és nemzékrendi táblákkal. Vol. II. pp. 207–208. Părinții săi au fost András (Andrej) Rudnay,Mária Vyvíjalová, Alexander Rudnay v kontexte slovenského národnoobrodenského hnutia judecător nobiliar (în ; în ) și Anna Dőry.

A studiat la gimnaziul din Nitra (Nyitra), apoi la Colegiul Emerican din Bratislava, filosofie la Trnava (Nagyszombat), teologie la Buda și, în cele din urmă, la Seminarul General din Bratislava.

A fost hirotonit preot la 12 octombrie 1783 la Trnava, iar în aprilie 1784 a obținut titlul de doctor în teologie. În ianuarie 1785 și-a început cariera clericală ca capelan la Častá (Cseszte). Ulterior a slujit în Hronský Beňadik (Garamszentbenedek), Trnava și Krušovce (Nyitrakoros).

În 1805 a devenit canonic la Esztergom, în 1806 rector al Seminarului Teologic din Trnava și profesor de teologie, iar în 1808 episcop auxiliar și vicar general la Esztergom, precum și consilier al viceregelui. A fost numit episcop al Diecezei de Alba Iulia în 1816. În decembrie 1819 a obținut bula papală prin care era numit arhiepiscop de Esztergom și . La cererea personală a împăratului, și-a mutat sediul de la Trnava la Esztergom în 1820. A fost ulterior membru al Camerei Lorzilor, secretar al cancelariei regale și membru al Consiliului Secret.

A susținut curtea imperială de la Viena și a sprijinit cultura slovacă, asigurându-se în special că parohiile slovace erau încredințate preoților slovaci. În 1828, papa Leon al XII-lea l-a ridicat la rangul de cardinal. Din această perioadă datează cea mai cunoscută declarație a sa: Slavus sum, et si in catedra Petri forem, Slavus ero („Sunt slovac și voi rămâne slovac, chiar dacă aș sta pe Scaunul Sfântului Petru”).

Lucrări Inspirat de ideile Iluminismului, acest cleric progresist a susținut dezvoltarea culturală și spirituală a slovacilor, contribuind la renașterea lor națională. În 1822, în calitate de arhiepiscop de Esztergom și primat al Ungariei, a inițiat construcția Bazilicii din Esztergom, la care a contribuit personal cu suma considerabilă de 815.696 de forinți. Bazilica a devenit ulterior și locul său de înmormântare. dreapta|miniatura|Bazilica „Sf. Adalbert” din Esztergom

Erköltsi Keresztény Oktatások különösen a fenyitö házakban raboskodónak remélhetö megjobbitásokra („Învățături de morală creștină, în special pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale deținuților”), 1819 Kázne príhodné, ai iné, to gest: 82 reči duchownich.. („Predici ocazionale și alte predici, adică: 82 de discursuri spirituale...”), 1833 diverse , discursuri și predici publicate individual

Onoruri Esztergom, Ungaria: una dintre piețele principale ale orașului poartă numele lui Sándor Rudnay; o placă memorială este amplasată pe peretele Bisericii „Sfânta Ana”. Váchartyán, Ungaria: proprietatea suburbană Rudnaykert („Grădina Rudnay”) îi poartă numele. Bratislava, Slovacia: piața din fața Catedralei „Sfântul Martin” îi poartă numele. În 2002, a emis un timbru cu valoarea nominală de 17 coroane în memoria sa.

Note

Bibliografie Mária Vyvíjalová: Alexander Rudnay, 1998 Vydavateľstvo Matice slovenskej, Markó, László: A magyar állam főméltóságai Szent Istvántól napjainkig: Életrajzi Lexikon (ediția a II-a); Helikon Kiadó Kft., 2006, Budapesta; . Rudnay de Rudna und Divék-Ujfalá, Alexander, în Constant von Wurzbach, Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, vol. 27, Viena, 1874. Szinnyei József: Magyar írók élete és munkái („Viața și operele scriitorilor maghiari”)

Legături externe Biografia sa în slovacă CV în slovacă Timbru poștal cu Alexandru Rudnay Pagina web a satului său natal Považany

Categorie:Nașteri în 1760 Categorie:Decese în 1831 Categorie:Nobili maghiari Categorie:Preoți romano-catolici slovaci Categorie:Episcopi romano-catolici slovaci Categorie:Episcopi romano-catolici de Alba Iulia Categorie:Maghiari de origine slovacă