miniatura|Pictură murală în Yelabuga reprezentând simbolul Z într-o panglică în culorile Sfântului Gheorghe, cu sloganul „adevărul este cu noi”.
Propaganda în Rusia promovează opinii, percepții sau agendele guvernului rus. Mass-media include canale de stat și tehnologii online și poate implica utilizarea „măsurilor active” de tip sovietic ca element al „războiului politic” rusesc modern. În special, propaganda rusă contemporană promovează cultul personalității lui Vladimir Putin și opiniile pozitive despre istoria sovietică. Rusia a înființat o serie de organizații, precum brigăzile web, care se angajează în propagandă politică pentru a promova opiniile guvernului rus.Максимальный ретвит: Лайки на Запад ("Maximum Retweet: 'Likes' for the West") Vedomosti, 21 May 2014The readers' editor on... pro-Russia trolling below the line on Ukraine stories , The Guardian, 4 May 2014
Efort global de relații publice sponsorizat de stat La sfârșitul anului 2008, Lev Gudkov, pe baza datelor sondajelor Centrului Lavda, a subliniat cvasi-dispariția opiniei publice ca instituție socio-politică în Rusia contemporană și înlocuirea acesteia cu propaganda de stat.
După criza ostaticilor de la școala din Beslan, în septembrie 2004, Putin a consolidat un program sponsorizat de Kremlin menit să „îmbunătățească imaginea Rusiei” în străinătate. Unul dintre proiectele majore ale programului a fost crearea, în 2005, a Russia Today (cunoscut în prezent sub numele de RT), un canal de știri în limba engleză care oferă știri 24 de ore din 24. Bugetul său inițial a fost de 30 de milioane de dolari din fonduri publice.«Честь России стоит дорого». Мы выяснили, сколько конкретно Novaya gazeta July 21, 2005. Un reportaj CBS News despre lansarea Russia Today l-a citat pe Boris Kagarlitski afirmând că acesta este „în mare măsură o continuare a vechilor servicii de propagandă sovietică”.
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin, a declarat în august 2008, în contextul conflictului dintre Rusia și Georgia: „Mass-media occidentală este o mașinărie bine organizată, care prezintă doar acele imagini care se potrivesc cu gândurile lor. Ne este foarte greu să ne facem auzită opinia în paginile ziarelor lor.”Russia claims media bias , by Nick Holdsworth, Variety, August 2008 În iunie 2007, Vedomosti a raportat că Kremlinul și-a intensificat activitățile oficiale de lobby în Statele Unite începând din 2003, angajând companii precum Hannaford Enterprises și Ketchum.
Într-un interviu acordat în 2005 radiodifuzorului extern deținut de guvernul american Voice of America, bloggerul ruso-israelian Anton Nossik a declarat că crearea RT „miroase a campanii de propagandă în stil sovietic”. Pascal Bonnamour, șeful departamentului european al Reporteri fără frontiere, a numit rețeaua nou anunțată „un alt pas al statului pentru a controla informațiile”.Reporters Without Borders Don't Fancy Russia Today Kommersant October 21, 2005 În 2009, Luke Harding (pe atunci corespondent la Moscova) de la The Guardian a descris campania publicitară a RT în Regatul Unit ca o „încercare ambițioasă de a crea un nou imperiu global post-sovietic al propagandei”. Potrivit lui Lev Gudkov, directorul Centrului Levada, cea mai respectată organizație de sondaje din Rusia, propaganda lui Putin este „agresivă și înșelătoare, mai rea decât orice am văzut în Uniunea Sovietică”. miniatura| Putin și Konstantin Ernst, șeful principalului post de televiziune controlat de stat din Rusia, Channel One, considerat „principalul creator de imagine al lui Putin” În 2014, Ivan Zassourski, profesor de media și teoria comunicării în cadrul Departamentului de Jurnalism al Universității de Stat din Moscova, a declarat: „Astăzi există multe scheme complexe de influență în lume care pot fi etichetate drept soft power. Totuși, metodele tradiționale de propagandă și control direct utilizate de guvernul rus nu pot fi considerate eficiente din punct de vedere profesional și acceptabile din perspectiva moralității jurnaliștilor.”
În urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014, NATO a observat o creștere semnificativă a propagandei ruse. În februarie 2017, o înregistrare audio fabricată în care secretarul NATO Jens Stoltenberg ar fi interacționat cu președintele ucrainean Petro Poroșenko a fost publicată de site-ul rus de știri Life.ru. Vocea presupusă a lui Poroșenko s-a dovedit a fi a unor farsori ruși. Rusia a comparat forțele guvernamentale ucrainene din Donbas cu membrii ISIS. Cercetătorul politic Nikolai Kojanov a afirmat că Rusia a folosit propaganda pentru a transmite mesaje naționaliste, precum și mesaje pro-Assad în timpul Războiului Sirian. Kojanov susține că Rusia a făcut un efort prin propagandă pentru a prezenta Rusia și Siria ca o forță stabilă „în lupta împotriva instabilității cauzate de americani și a terorismului susținut de partenerii regionali ai SUA”.
RT și agenția de știri Sputnik răspândesc, de asemenea, informații false.. La doborârea zborului Malaysia Airlines 17, site-ul Bellingcat, fondat de Eliot Higgins, a furnizat dovezi cu privire la manipularea imaginilor din satelit publicate de Ministerul rus al Apărării, care au fost utilizate de agențiile de știri RT și Sputnik cu sediul în Edinburgh, Scoția. miniatura| În septembrie 2024, Vladimir Putin a afirmat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt pe deplin respectate în Rusia. Propaganda rusă a avut efecte profunde asupra percepțiilor legate de invazia rusă în Ucraina din 2022, ducând la situații în care mulți oameni au negat realitatea conflictului, chiar și în fața rudelor afectate, care trăiau de cealaltă parte a „cortinei de fier” informaționale.The TV is winning, Meduza, 14th of March 2022; the title refers to an old saying "TV or fridge" that asked what you want to believe; Propaganda or the empty fridge. Mass-media controlată de statul rus a minimalizat constant atât pierderile civile, cât și cele militare, respingând rapoartele despre atacurile asupra civililor ca fiind „false” sau învinuind forțele ucrainene pentru aceste incidente. Deși Constituția Rusă din 1993 interzice cenzura, agenția de cenzură Roskomnadzor a ordonat mass-mediei să folosească exclusiv informații din surse oficiale ruse, sub amenințarea cu amenzi și blocarea activităților. Organizațiile media independente care au publicat informații despre bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene sau despre victimele civile au fost acuzate de răspândirea de „informații false”. Dmitri Muratov, redactorul-șef al publicației independente Novaya Gazeta, a comentat: „Tot ceea ce nu este propagandă este eliminat”.
Rusia a intensificat eforturile de propagandă internațională în Africa, Orientul Mijlociu, Balcani, și Asia. De asemenea, a fost observată o creștere semnificativă a propagandei pro-ruse în limba arabă în timpul invaziei rusești din Ucraina. În Africa, Rusia a fost acuzată de amplificarea nemulțumirilor post-coloniale anti-occidentale prin campanii de dezinformare. Aceste eforturi au contribuit la creșterea sentimentelor pro-Moscova în multe părți din Africa, iar Occidentul a fost frecvent învinuit pentru invazia rusă din Ucraina.
Propagandiști ruși notabili miniatura| Vladimir Soloviov, propagandistul lui Putin
Dmitri Kiseliov, prezentator TV și director general al agenției de presă Rossiya Segodnya (supus sancțiunilor impuse de Australia) Margarita Simonyan, redactor-șef al RT (fosta Russia Today) și Rossiya Segodnya Mikhail Leontyev, prezentator Channel One (supus sancțiunilor impuse de Australia) Vladimir Soloviov, prezentator al emisiunii de televiziune Seara cu Vladimir Soloviov pe Russia-1 (Regatul Unit și Uniunea Europeană l-au sancționat pe Soloviov pentru incitare la violență și subminarea suveranității Ucrainei) Olga Skabeeva, prezentatoare de televiziune la All-Russia State Television and Radio Broadcasting Company Evgheni Popov, prezentator de televiziune la All-Russia State Television and Radio Broadcasting Company Dmitry Steshin, corespondent de război al tabloidului Komsomolskaya Pravda (supus sancțiunilor impuse de Regatul Unit și Australia) Alexander Kots, corespondent de război pentru ziarul tabloid Komsomolskaya Pravda (sub sancțiuni impuse de Regatul Unit și Australia) Evgeniy Poddubny, corespondent special pentru canalele de televiziune Russia-24 și Russia-1 (supus sancțiunilor impuse de Regatul Unit și Australia) Alexander Sladkov, corespondent special pentru programul Izvestia Semen Pegov, autor al proiectului militar WarGonzo Igor Șciogolev Ekaterina Mizulina Svetlana Mironyuk
Utilizarea rețelelor de socializare
Cercetătorii au acuzat Rusia că folosește platformele de social media pentru a disemina mesaje de propagandă la scară globală, răspândind știri false și creând mișcări pseudo-activiste. Popularitatea Sputnik pe social media și utilizarea titlurilor virale de tip clickbait au făcut ca revista Foreign Policy să îl descrie drept „BuzzFeed al propagandei”.
Rusia a fost acuzată de guvernul SUA că s-a implicat în răspândirea dezinformării și propagandei pentru a influența alegerile prezidențiale americane din 2016. Tactici precum crearea de conturi false pe rețelele de socializare, organizarea de mitinguri politice și reclame online au fost folosite în sprijinul candidaturii lui Donald Trump. Platformele de social media din SUA, cum ar fi Twitter și Facebook, au întreprins măsuri pentru a combate această propagandă, ștergând conturi suspecte și avertizând utilizatorii asupra dezinformării. În ianuarie 2017, Twitter a estimat că aproximativ 677.000 de utilizatori au interacționat cu propaganda rusă, iar în februarie aceeași estimare a crescut la 1,4 milioane de utilizatori. În 2018, Twitter a șters aproximativ 200.000 de tweet-uri provenite de la conturi rusești. În octombrie 2017, reprezentanți de la Facebook, Google și Twitter au depus mărturie în fața Comitetului pentru Informații al Camerei Reprezentanților despre presupusa implicare a Rusiei în alegeri.
La 17 mai 2017, procurorul general adjunct Rod Rosenstein l-a numit pe fostul director al FBI Robert Mueller consilier special pentru a investiga presupusa interferență rusă în alegerile din 2016. În februarie 2018, Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare 13 cetățeni ruși și trei companii rusești pentru încercarea de a influența alegerile în sprijinul campaniei lui Trump. Printre organizațiile acuzate s-a numărat și Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), o companie din Sankt Petersburg care a fost acuzată că a folosit rețelele sociale pentru a răspândi știri false și a promova interesele Rusiei. Actul de acuzare susține că angajații IRA au fost încurajați să „critice orice ocazie pe Hillary Clinton”.
Rusia a fost, de asemenea, acuzată de campanii de dezinformare în încercarea de a influența opinia publică cu privire la anexarea Crimeii în 2014. S-a susținut că Rusia a folosit rețelele sociale pentru a disemina informații false în sprijinul forțelor pro-ruse din Crimeea și pentru a discredita grupurile rebele și separatiste ucrainene. O poveste falsă despre crucificarea unui copil de către forțele ucrainene în Sloviansk a circulat pe rețelele sociale ca parte a acestei campanii. Ca răspuns, guvernul ucrainean a interzis mai multe servicii de internet rusești, inclusiv rețeaua de socializare Vkontakte, deși această măsură a fost criticată ca o formă de cenzură, afectând milioane de utilizatori din Ucraina.
Propaganda în educație