În timpul Războiului Ruso-Ucrainean, mai multe parlamente naționale, inclusiv cele din Polonia, Ucraina, Canada, Estonia, Letonia, Lituania și Irlanda au declarat că în Ucraina are loc un genocid. Cercetători și comentatori de renume, cum ar fi Eugene Finkel, Timothy D. Snyder și Gregory Stanton, precum și experți juridici, cum ar fi Otto Luchterhandt și Zakhar Tropin, au afirmat, cu grade diferite de certitudine, că Rusia comite genocid în Ucraina. Un raport amplu al Centrului Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului a concluzionat că există un „risc foarte serios de genocid” în cadrul invaziei rusești în Ucraina.

Cercetătorul genocidului Alexander Hinton a declarat pe 13 aprilie 2022 că retorica președintelui rus Vladimir Putin, care face apel la concepte de genocid, ar trebui legată de crimele de război pentru a dovedi intenția de genocid, dar a considerat „destul de probabil” ca Rusia să comită genocid în Ucraina. Crimele de război comise de forțele ruse includ violența sexuală, tortura, execuțiile extrajudiciare și jafurile.

Pe 17 martie 2023, în urma unei anchete privind crime de război, crime împotriva umanității și genocidul, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, președintele Rusiei, și al Mariei Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pentru deportarea și transferul ilegal de copii din Ucraina în Rusia în timpul invaziei. Conform Ministerului rus al Apărării, peste 307.000 de copii au fost transferați în Rusia în perioada 24 februarie - 18 iunie 2022. În aprilie 2023, Consiliul Europei a votat cu o majoritate covârșitoare că aceste transferuri forțate de copii constituie un act de genocid, cu 87 de voturi în favoare, 1 împotrivă și 1 abținere.

Context

Definiția juridică a genocidului Conform Convenției pentru Prevenirea și Pedepsirea Crimei de Genocid din 1948, genocidul presupune atât intenția („intenția de a distruge, în totalitate sau în parte”), cât și acte desfășurate cu scopul de a distruge „un grup național, etnic, rasial sau religios”. Actele care constituie genocid includ:Actele pedepsibile includ genocidul, complicitatea la genocid și incitarea la comiterea acestuia. Părțile la convenție au obligația de a preveni și pedepsi aceste acte. Crime de război în invazia rusă din Ucraina

miniatura|250x250px|O mașină civilă cu găuri de gloanțe la periferia orașului Irpin din regiunea Kiev Organizațiile internaționale pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au documentat numeroase crime comise de forțele ruse împotriva civililor în timpul invaziei, inclusiv tortura, execuțiile extrajudiciare, violurile și jafurile. După masacrul de la Bucea, secretarul general al Amnesty International, Agnès Callamard, a declarat că aceste crime „nu sunt incidente izolate”, ci fac parte dintr-un model mai amplu de crime de război, incluzând execuții, tortură și violuri în alte zone ocupate ale Ucrainei.

Dr. Jack Watling de la Royal United Services Institute a afirmat că aceste acțiuni fac parte din doctrina rusă de război anti-gherilă, care urmărește „să pedepsească populația pentru rezistență”. Watling a menționat că tactici similare au fost utilizate de forțele ruse în Al Doilea Război Cecen, în Afganistan și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. miniatura|250x250px| Civili împușcați în subsolul uneia dintre casele din Bucea Natura organizată a masacrelor împotriva civililor a fost confirmată de comunități de informații din Regatul Unit și Germania, șeful serviciului MI6 din Marea Britanie, a declarat că execuțiile extrajudiciare au fost planificate de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Un raport al serviciilor germane de informații, publicat de Der Spiegel pe 7 aprilie 2022, a indicat că militarii ruși au ucis civili și au executat prizonieri de război ucraineni după interogatorii. Dovezile sugerează că aceste masacre fac parte dintr-o „strategie clară” menită să intimideze populația civilă și să reprime rezistența.

Federația Internațională pentru Drepturile Omului și Centrul pentru Libertăți Civile (CSF) din Ucraina au raportat transferuri forțate de civili din Mariupol către Rusia și alte regiuni ocupate, folosind lagăre de filtrare. Familiile au fost separate, documentele și telefoanele au fost confiscate, iar civilii au fost împiedicați să fugă prin coridoarele umanitare.

Directorul Amnesty International Ucraina a acuzat Rusia de folosirea tacticilor deliberate pentru a înfometa și epuiza populația civilă, cauzând o criză umanitară în orașele asediate, blocând coridoarele umanitare și atacând civilii care încercau să părăsească orașele asediate.

Pe 20 august 2022, reprezentantul Rusiei la organizațiile internaționale din Viena, Mihail Ulianov, a publicat un mesaj pe Twitter în care îndemna la exterminarea populației ucrainene, după care a șters postarea. Președintele Radei Supreme a Ucrainei a cerut Austriei să-l declare pe Ulianov „persona non grata” din cauza acestui apel de genocid.

Implicarea Belarusului

Statul belarus și organizațiile afiliate statului au participat activ la transferurile forțate ale copiilor ucraineni. Copiii ucraineni au fost deportați în Belarus, unde sunt ținuți în tabere de recreere. Grupul National Anti-Crisis Management, o organizație belarusă condusă de o figură a opoziției belaruse, Pavel Latușka, a folosit informații din surse deschise pentru a raporta în august 2023 că cel puțin 2.100 de copii ucraineni au fost transferați în Belarus. Potrivit lui Latușka, aceștia au fost ținuți în tabere de vară administrate de corporații de stat. El a mai spus că documentele de stat arată că transferurile sunt efectuate sub autoritatea Uniunii Statale. Transferurile copiilor ucraineni au fost prezentate la televiziunea de stat din Belarus. Există indicii ale eforturilor de reeducare ale statului belarus. O mare parte din informațiile privind răpirile de copii au provenit de la părinții acestora; copiii care au fost deportați în Belarus au fost răpiți din regiuni ale Ucrainei care se aflau încă sub ocupație rusă în august 2023, împiedicând investigațiile.

În conformitate cu dreptul internațional umanitar, copiii din zonele de război ar trebui evacuați în țări terțe neutre ori de câte ori este posibil; Belarus și-a împrumutat teritoriul pentru a fi folosit ca punct de plecare pentru invazia rusă din Ucraina din 2022.

Într-un interviu acordat în iulie 2023 canalului de televiziune de stat Belarus-1, Dzmitri Șautsou, șeful Crucii Roșii din Belarus, îmbrăcat în haine militare împodobite cu simbolul Z, a recunoscut răpirea și deportarea în Belarus a copiilor ucraineni din zonele ocupate de Rusia din motive de „îmbunătățire a sănătății”, afirmând că va continua să facă acest lucru. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a distanțat de declarațiile sale, exprimându-și în același timp „profunda îngrijorare”, a cerut încetarea acestei practici și a lansat o anchetă de către comitetul său de investigații.

În februarie 2024, Uniunea Europeană l-a inclus pe Shautsou, precum și pe alte câteva persoane și organizații din Belarus pe lista neagră pentru implicarea lor în răpirile de copii ucraineni. Statele Unite ale Americii, Ucraina și Australia au impus, de asemenea, sancțiuni în legătură cu deportările forțate.

Recunoaștere legislativă miniatura|350x350px| Țările care până în prezent recunosc oficial genocidul ucrainean în invazia rusă a Ucrainei din 2022 ca act de genocid (2022) La 23 martie 2022, Seimul Poloniei a adoptat o rezoluție prin care condamnă crimele de război, crimele împotriva umanității și încălcările drepturilor omului comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Rezoluția Seimului califică acțiunile Rusiei drept acte de genocid și alte încălcări grave ale dreptului internațional, atribuite „comandantului suprem al armatei ruse, președintele Vladimir Putin”.

La 14 aprilie 2022, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o rezoluție intitulată „Cu privire la comiterea genocidului în Ucraina de către Federația Rusă”. În acest document, acțiunile trupelor ruse și ale conducerii politice ruse sunt recunoscute oficial ca acte de genocid împotriva poporului ucrainean. Conform rezoluției Radei, actele de genocid comise de Rusia includ:

Atrocitățile în masă comise de trupele ruse în teritoriile temporar ocupate; Uciderea deliberată și sistematică a civililor; Deportările în masă ale populației civile; Transferul copiilor ucraineni strămutați în sistemul educațional al Federației Ruse; Confiscarea și distrugerea deliberată a infrastructurii economice; Acțiuni sistemice ale Rusiei destinate distrugerii treptate a poporului ucrainean.

În iunie 2022, un grup bipartizan din Congresul Statelor Unite a introdus o rezoluție care califică acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid, iar în iulie 2022, Senatul SUA a făcut un demers similar. Până în noiembrie 2022, însă, nicio rezoluție nu fusese aprobată.

Țări care au recunoscut oficial genocidul în Ucraina:

Recunoașteri parțiale (neaprobate încă în legislația națională):

(numai camera inferioară) (numai camera superioară) (numai camera superioară) (numai camera inferioară)

Declarații ale oficialilor și organizațiilor miniatura|250x250px| Volodîmîr Zelenski în timpul unei călătorii de lucru în regiunea Kiev După descoperirea masacrului de la Bucea, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că Ucraina se confruntă cu o tentativă de genocid. Același termen a fost folosit de președintele polonez Andrzej Duda, prim-ministrul Poloniei Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Spaniei Pedro Sanchez, președintele columbian Iván Duque, președintele american Joe Biden și prim-ministrul Canadei Justin Trudeau. Premierul britanic Boris Johnson a afirmat că „atrocitățile din Bucea sunt foarte apropiate de genocid”.

La 13 aprilie 2022, președintele francez Emmanuel Macron a exprimat rezerve privind utilizarea termenului „genocid”, afirmând că este necesară prudență în alegerea termenilor pentru a evita o „escaladare a retoricii”, deși a recunoscut că „Rusia a lansat unilateral un război brutal, iar armata rusă a comis crime de război.” Zelenski a criticat această poziție a lui Macron.

Consiliul Ucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase a făcut apel la comunitatea internațională să recunoască genocidul împotriva poporului ucrainean și să condamne ideologia „lumii ruse” promovate de Rusia.

Genocide Watch, o organizație neguvernamentală fondată de Gregory Stanton, a emis o alertă de urgență în aprilie 2022, acuzând Rusia de comiterea genocidului împotriva ucrainenilor prin intermediul unei politici de „urbicid” – distrugerea sistematică a orașelor ucrainene.

Mai multe organizații internaționale, inclusiv Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), și Parlamentul European, au adoptat rezoluții cerând investigarea acuzațiilor de genocid comise de Rusia în Ucraina.

De asemenea, numeroși lideri politici din întreaga lume au făcut declarații referitoare la genocidul din Ucraina și au cerut măsuri pentru investigarea și sancționarea crimelor comise de forțele ruse.

Investigații și mandate internaționale de arestare

miniatura|250x250px| Saci mortuari cu civili uciși în ei în Bucea după ocupația rusă a orașului La începutul lunii martie 2022, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Ahmad Khan, a demarat o anchetă privind posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise „de orice persoană” în Ucraina, începând din noiembrie 2013. Această decizie a fost luată după ce 39 de țări au prezentat sesizări oficiale. Anterior, o anchetă preliminară realizată de CPI a descoperit „motive rezonabile să se creadă că au fost comise crime care intră în competența Curții” și a identificat cazuri potențiale admisibile.