Corupția în Sudan este substanțială, fiind considerată una dintre cele mai corupte națiuni din lume. În cadrul Indicatorilor de guvernanță mondială ai Băncii Mondiale din 2010, pe o scară de o sută de puncte, Sudanul a obținut un scor cu o singură cifră în fiecare categorie, inclusiv 0,9 pentru stabilitate politică, 6,2 pentru statul de drept, 7,2 pentru calitatea reglementărilor, 6,7 pentru eficiența guvernului și 4,3 pentru controlul corupției. În 2011, Freedom House a numit Sudanul drept una dintre cele mai rele națiuni în ceea ce privește drepturile omului.
Sudanul prezintă unul dintre cele mai dificile medii de afaceri din lume. Sectoarele în care sunt concentrate investițiile străine, precum construcțiile și transporturile, sunt recunoscute la nivel mondial ca fiind foarte predispuse la corupție. Corupția există în fiecare sector al economiei și la fiecare nivel al guvernului sudanez. Ea ia forma „corupției financiare și politice, nepotismului și abuzului de putere”. Potrivit Grupului Sudan Democracy First, mica corupție este omniprezentă pentru cetățenii care solicită servicii guvernamentale.
O sursă remarcă omniprezența în Sudan a „corupției mici și mari, a deturnării de fonduri publice și a unui sistem de clientelism politic bine înrădăcinat în țesuturile societății” și faptul că efectele corupției sunt adesea estompate de instabilitatea constantă. În timp ce patronajul afectează în mod negativ întreprinderile, corupția polițienească și militară încalcă drepturile civile.
În ultimii ani, Sudanul s-a bucurat de o creștere economică rapidă, în principal datorită resurselor sale naturale, inclusiv mai multe resurse naturale cu cerere ridicată, ceea ce sporește oportunitățile de corupție.
Context Colonelul Omar al-Bashir a preluat puterea în timpul unei lovituri de stat islamice din 1989, după care a executat 30 de ofițeri militari care au inițiat o tentativă eșuată de lovitură de stat în 1990. El a acces la președinție în 1993. El a luat apoi măsuri suplimentare pentru a reduce la tăcere opoziția, inclusiv numeroase execuții.
Al Doilea Război Civil Sudanez s-a încheiat în 2005 și, după o lungă încetare a focului, în 2011 Sudanul de Sud și-a câștigat independența. Cu toate acestea, corupția a rămas generalizată, în timp ce în Darfur a izbucnit un nou conflict între forțele Janjaweed, sprijinite de guvern, și grupările rebele care doreau controlul resurselor naturale ale statului. Până în 2009, conflictul a fost considerat un genocid, iar Curtea Penală Internațională a cerut arestarea lui al-Bashir.
Corupția în sectorul public Corupția este frecventă în rândul funcționarilor guvernamentali sudanezi, care acționează în mod obișnuit cu impunitate totală, știind că aproape sigur nu vor fi anchetați pentru nicio abatere. Surse au declarat că oportunitățile de corupție sunt create de o administrație și o birocrație ineficiente, împreună cu o ținere deficitară a evidențelor și o lipsă de transparență. Mita este frecvent cerută de angajații guvernamentali.
În Indicele de percepție a corupției din 2023 al Transparency International, Sudanul a obținut un punctaj de 20 pe o scară de la 0 („foarte corupt”) la 100 („necorupt”). În funcție de punctaj, Sudanul s-a clasat pe locul 162 din cele 180 de țări din Index, unde țara clasată pe primul loc este percepută ca având cel mai onest sector public. Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 90 (locul 1), scorul mediu a fost 43, iar cel mai slab scor a fost 11 (locul 180). Pentru comparație cu scorurile regionale, scorul mediu în rândul țărilor din Africa Subsahariană a fost 33. Cel mai mare scor din Africa Subsahariană a fost 71, iar cel mai mic scor a fost 11.
Mită Mita este o cerință obișnuită din partea funcționarilor publici pentru servicii la care cetățenii au dreptul prin lege. Dintre respondenții unui sondaj Transparency International din 2011 care au avut de-a face cu diverse entități guvernamentale sudaneze, aproape un sfert au fost obligați să plătească mită. Cererile de mită au fost deosebit de ridicate în cadrul poliției, biroului vamal, autorităților fiscale și serviciilor funciare.
Poliție Ofițerii de poliție sudanezi sunt acuzați de comiterea mai multor încălcări ale drepturilor omului, inclusiv arestări arbitrare și nejustificate. Se spune că ofițerii de aplicare a legii primesc mită în mod regulat de la cetățeni. În plus, anchetele sunt lipsite de orice proces echitabil și represaliile împotriva criticilor poliției sunt frecvente.
Se spune că forțele de poliție sudaneze depășesc toate celelalte agenții guvernamentale în ceea ce privește percepția publică asupra agențiilor corupte. În plus, ofițerii de aplicare a legii sunt supuși interferențelor din partea oficialilor guvernamentali, iar angajarea în forțele de poliție poate fi adesea explicată prin conexiuni politice mai degrabă decât prin calificări profesionale.
Judiciar Sistemul judiciar sudanez nu este o ramură independentă a guvernului și, prin urmare, este supus influenței altor ramuri ale guvernului. Eficiența instanțelor este, de asemenea, împiedicată de resursele insuficiente, infrastructura precară, formarea precară, salariile insuficiente și întârzierile mari înainte de proces. Freedom House a raportat că instanțele sunt adesea supuse manipulării politice și nu îndeplinesc standardele juridice internaționale.
Funcționarii vamali Reglementările vamale nu sunt aplicate în mod uniform. Companiile și funcționarii cu legături politice sunt adesea scutiți de taxe vamale, aceștia obținând venituri prin importul de bunuri fără a plăti tarife vamale.
Numiri în funcție În august 2015, șeful Autorității Regionale Darfur (DRA) și fostul șef al Mișcării de Eliberare și Justiție (LJM) au fost acuzați public de corupție. Abu Garda a declarat că Sese avea autoritate deplină asupra numirii în funcții guvernamentale la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, Sese a deposedat DRA de orice autoritate, astfel încât Consiliul de Miniștri a avut în total patru reuniuni în patru ani. Abu Garda a declarat că poporul din Darfur ar trebui să îl pună sub acuzare pe Sese în calitate de președinte al DRA pentru eșecul de a pune în aplicare un program de redresare și de abilitare a corupției în programul de dezarmare, demobilizare și reintegrare.
Achiziții publice Legislația sudaneză ar trebui să abordeze conflictele de interese ale funcționarilor din domeniul achizițiilor publice și ar trebui, de asemenea, să prevadă monitorizarea finanțelor acestor funcționari, însă, în practică, aceste legi nu sunt puse în aplicare. Societățile cu legături islamiste primesc pe nedrept contracte publice fără a urma procedurile corespunzătoare de licitație. Ulterior, acestea subcontractează unor loiali ai partidului, eliminând orice concurență, ceea ce duce la o frecvență ridicată a falimentului întreprinderilor mici.
Ministerul Finanțelor și bugetului În ianuarie 2014, Ministerul de Finanțe sudanez a fost acuzat de El Tahir Abdel Gayoum, un organism de audit, că a omis obligații în valoare de 16 miliarde de lire sterline din registrul său contabil. Auditorii au remarcat și alte nereguli, inclusiv reținerea de către ministere a 12,1 milioane de lire sterline în fonduri destinate ministerului de finanțe, cheltuirea de fonduri extrabugetare de către unele unități guvernamentale, reținerea de consultanți ale căror contracte nu fuseseră reînnoite, menținerea pe statul de plată a unor foști angajați guvernamentali și atribuirea de licitații de către figuri influente ale guvernului unor asociați la prețuri peste nivelul pieței și fără contracte scrise.
În martie 2014, ministrul Economiei, Adel Abdel Aziz, a făcut responsabil Ministerul de Finanțe pentru slaba performanță a Sudanului în indicii internaționali de corupție. El a acuzat Ministerul de Finanțe de proastă gestionare a bugetului și de neglijență administrativă și a declarat că ministerul folosește puterea politică pentru a forța licitațiile, mita, redevențele și alocarea terenurilor în beneficiul lor.
Bugetul sudanez este considerat a fi complet opac și, prin urmare, permite cu ușurință deturnarea de fonduri. Sudanul a obținut cel mai mic punctaj din toată Africa de Est în cadrul Open Budget Index 2010. Conform surselor din Statele Unite, în 2008 au fost deturnate fonduri publice în valoare de peste 2 miliarde USD. Întregul buget militar nu este dezvăluit, ceea ce nu permite o înțelegere a cheltuielilor.
Colectarea impozitelor în Sudan este caracterizată prin lipsa supremației dreptului, unde cei care au relații politice beneficiază de facilități, dar toți ceilalți sunt supuși unor impozite mari pe nedrept. Nu există un cod fiscal uniform în întreaga țară, ceea ce îi determină pe mulți să raporteze veniturile în mod eronat și să aplice metode creative pentru a evita plata impozitelor. În plus, singura agenție implicată în corectarea codului fiscal nu dispune de resursele și independența necesare pentru a îmbunătăți suficient mediul fiscal.
Tratamentul mass-mediei Mass-media din Sudan este supusă manipulărilor politice și nu are independență jurnalistică. Ca urmare, agențiile guvernamentale cenzurează în mod regulat ziarele și obligă instituțiile de presă să publice articole pro-guvernamentale.
În temeiul Legii din 2009 privind presa și publicațiile, jurnaliștii și alte persoane care critică guvernul se pot confrunta cu hărțuirea și arestarea, precum și cu violența în unele cazuri. Mai multe ziare private s-au confruntat cu arestări, confiscări și raiduri. De asemenea, unor reporteri străini le sunt refuzate vizele.
Potrivit site-ului Radio Dabanga, Serviciul de securitate sudanez monitorizează zilnic toate ziarele sudaneze, cerând redactorilor să șteargă și să cenzureze știrile despre corupție, securitate sau crimele de război comise de guvern împotriva propriilor cetățeni în Darfur, Kordofanul de Sud și de-a lungul Nilului Albastru. De asemenea, mai mulți jurnaliști au observat că Partidul Congresului Național, aflat la putere, nu permite publicarea niciunui material media care nu este în interesul său.
La 22 ianuarie 2014, membri ai poliției sudaneze din Khartoum au confiscat toate ziarele El Jareeda din acea zi de la tipografie. Guvernul nu a explicat această acțiune, deși titlul ziarului din acea zi era despre corupția de la Sudanese Cottons Company. Articolul din El Jareeda relata că biroul auditorului general îl acuzase pe Badr El Din Mahmoud, ministru al finanțelor și fost director adjunct al Băncii Sudanului, de mai multe infracțiuni, printre care falsificarea și utilizarea necorespunzătoare a monedei legale, în timp ce era președinte al Comitetului de Achiziții al Noii Ginării.
În iulie 2015, guvernul sudanez i-a ordonat directorului National Television and Radio Corporation să nu mai difuzeze „Beit El Jalous”, o nouă emisiune radio găzduită de scenaristul și psihologul Ali Baldo, care în program a abordat creșterea corupției și nepotismului în Sudan. Baldo i-a acuzat pe lideri proeminenți și figuri importante din mass-media că au făcut presiuni pe oficiali să oprească serialul.
Tratamentul ONG-urilor Conform Freedom House, condițiile ONG-urilor din Sudan s-au înrăutățit semnificativ din cauza antagonismului față de criticii guvernului. În 2009, când a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Omar al-Bashir, Sudanul a răspuns prin expulzarea mai multor organizații internaționale de ajutor umanitar, revocarea permiselor pentru treisprezece ONG-uri străine și închiderea permanentă a trei ONG-uri naționale.
Alegeri Alegerile din Sudan sunt pline de corupție. Bashir a fost reales cu o largă majoritate în alegerile din 2010, primele alegeri deschise din țară după peste două decenii, însă observatorii internaționali și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la fraudele și intimidările de amploare. Potrivit observatorilor, alegerile nu au fost corecte după standardele internaționale; Departamentul de Stat al SUA le-a considerat nedrepte și neloiale.