Geoagiu (în , în ) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Geoagiu are o populație de locuitori. 350px|thumb|right|______________Vedere panoramică______________ 250px|thumb|right|Liceul agricol Geoagiu
Date geografice Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș, în depresiunea omonimă de la poalele de sud est ale Munților Metaliferi.
Geoagiu-Băi, aparținând orașului Geoagiu, este o stațiune balneoclimaterică permanentă situată la 18 km nord de Orăștie și 46 km nord-est de Municipiul Deva, într-o zonă deluroasă.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Monumente Capela romanică din Geoagiu, secolul al XI-lea Biserica „Sfântul Nicolae”, 1528 Biserica reformată din Geoagiu, cu ferestre gotice din secolele XV-XVI. Drumul Roman (sec. II, III) la NV de orașul Geoagiu
Istoric Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules., denumită mai apoi "Thermae Dodonae".
Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.
Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.
Personalități Ioan Budai-Deleanu (1760 - 1820), scriitor, filolog, corifeu al Școlii Ardelene; Kocsárd Kún (1803 - 1895), pedagog și om de cultură, director al Liceului Reformat din Orăștie; Aurel Vlaicu (1882 - 1913), inginer, inventator și pionier al aviației; György Puskás (1911 - 2004), medic, profesor universitar. Sorin Dragomir (1955-), matematician, profesor universitar.
Vezi și Castrul roman Germisara Biserica „Sf. Arhangheli” din Bozeș Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România). Munții Metaliferi (arie de protecție specială avifaunistică)
Note
Legături externe
Cea mai veche biserică de piatră din România Tratament balnear Geoagiu Bai
Imagini
Geoagiu Geoagiu Geoagiu