Excelsior (titlul original: în ) este un balet în 6 acte cu coreogafia și libretul semnate de Luigi Manzotti, pe muzica de Romualdo Marenco, premiera având loc în 11 ianuarie 1881 la Teatro alla Scala din Milano.Excelsior la archiviostorico.operaroma.it
Rezumat
Creat după formula „ballo grande italiano” (în ) și numit „acțiune coregrafică, istorică, alegorică, fantastică în 6 părți și 11 scene”, spectacolul se bazează pe ideea, dominantă în societatea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a triumfului științei. Alegoria victoriei Luminii și Civilizației împotriva Obscurantismului, dușmanul Progresului, este urmată de tablouri care exaltează marile lucrări și invenții ale acelei perioade: nava cu abur inventată de Denis Papin, piroscaful, pila voltaică la Como în 1799 a lui Alessandro Volta, telegraful, becul lui Thomas Edison, Canalul Suez, tunelul feroviar Mont Cenis, numit așa incorect deoarece tunelul trece pe sub Muntele Frejus. Eroarea de denumire se datorează faptului că tunelul a înlocuit traseul mult mai lung și mai dificil al trecerii peste Pasul Mont Cenis (Colle del Moncenisio). Pe parcursul desfășurării marilor succese ale Științei continuă însă lupta dintre Lumină și Geniul Întunericului, care se rezolvă cu Civilizația care eliberează în cele din urmă Sclavul de lanțurile sale și de indispensabila apoteoză finală.
Personajele și actorii premierei Bice Vergani – Lumina Carlo Montanara – Tenebre Rosina Viale – Civilizația Carlo Coppi – Denis Papin Angelo Cuccoli – Alessandro Volta Cesare Razzani – hangiul Giuseppina Geninazzi – soția hangiului Cesare Coppini – Valentino, barcagiul Gilda May – sora lui Valentino Giulia Hofschüller – Fanny, logodnica lui Valentino Luigi Radice – un agricultor Achille Balbiani – Fritz, un barcagiu Carlo Coppi și Angelo Cuccoli – doi ingineri italieni Cesare Razzini și Cesare Vismara – doi ingineri francezi Achille Balbiani – un maistru miner italian Luigi Radice – un maistru miner francez Sclavul Fulgerul Știința Progresul Frăția Dragostea Corpul de balet al Teatro alla Scala
Producția Pe scenă desfășurarea mijloacelor este impresionantă: compus din unsprezece tablouri, pline de efecte speciale, se folosește de o trupă de dans formată din patru sute cincizeci de dansatori. Corriere della Sera scrie: „Este paradisul, triumful umanității civilizate, o sărbătoare a gândirii, bogată și splendidă”. Spectacolul este foarte patriotic, atât de mult încât sala este plină și de becuri și steaguri tricolore; vrem să sărbătorim apariția unei lumi în care domnește modernitatea și pacea. Încasările au fost extraordinare pentru vremea: 6.000 de lire, corespunzând azi aproximativ 24.000 de euro. Spectacolul a rămas pe afiș 103 seri consecutive.
După Milano, spectacolul a încântat publicul din întreaga lume: în 1889 a fost la Expoziția Universală de la Paris. În 1913 a fost ecranizat într-un film regizat de Luca Comerio, în timp ce o reconstituire filmată și sonoră mai poate fi văzută în episodul cu același nume din filmul Vremurile de altădată (Altri tempi) regizat în 1952 de Alessandro Blasetti.
În 1913, Luca Comerio a realizat filmul Excelsior în numele renumitului editor de muzică Lorenzo Sonzogno, care fondase compania Musical-Films. Singurul fragment de film rămas a făcut obiectul unei reconstrucții fericitefragment al filmului Excelsior su Youtube.
Note
Bibliografie
Vezi și Glosar de balet Listă de balete
Legături externe
Baletul complet pe YouTube
Categorie: Balete Categorie:Muzică de balet