Partidul Muncitorilor Ucraineni din România (în ), cunoscut și sub numele de Vîzvolennea (Визволення, în română: „Eliberarea”), a fost o organizație politică de stânga activă în Bucovina în perioada interbelică. Fondat în 1929 de foști membri ai secției ucrainene a Partidului Social Democrat Internațional, partidul a promovat drepturile muncitorilor și ale minorităților, susținând reforma agrară, marxismul, naționalizarea industriilor, restaurarea drepturilor culturale și lingvistice ucrainene și sentimente pro-sovietice. Scopul său final era unificarea Bucovinei și a zonelor majoritar ucrainene din România Mare cu Ucraina Sovietică.
Istorie Înființare și începuturi Originile Vîzvolennea pot fi urmărite până la activitățile clandestine ale Partidului Comunist din Bucovina (KPB), fondat în noiembrie 1918 ca parte a Partidului Comunist (bolșevic) al Ucrainei. KPB a fost reactivat în 1925, infiltrând organizații de stânga precum secția ucraineană a Partidului Social Democrat Internațional și asociația sportivă afiliată, Volia. La indicație Cominternului, KPB s-a integrat în Partidul Comunist din România (PCdR).
În noiembrie 1928, secția ucraineană s-a rupt de partid și a format o nouă organizație în alianță cu Blocul Muncitoresc-Țărănesc, un front electoral susținut de PCdR. Printre liderii fondatori se numărau Ivan Stasiuk, Semen Halîtskîi, Karl Terlețkîi și Vasil Hotîncian.
Alegerile locale din 1930 În alegerile locale din 1930, Vîzvolennia a emis manifeste care pledau pentru sprijinirea țăranilor, împrumuturi fără dobândă, redistribuirea terenurilor, asistență pentru dezastre naturale și protejarea limbii ucrainene. Partidul a câștigat poziții de consilieri în mai multe sate și a obținut mandate de primar în comunele Oșehlib și Doroșăuți. În scurt timp, autoritățile române au dizolvat consiliile, iar membrii au fost arestați sub acuzația de propagandă subversivă.
Alegerile din 1931 În alegerile generale din 1931, partidul a participat sub umbrela Blocului Muncitoresc-Țărănesc și a reușit să obțină un mandat parlamentar prin Vasil Kașul. A fost una dintre cele mai reușite campanii ale unei organizații minoritare afiliate PCR. În paralel, partidul a înființat organizația sportivă Spartak și a comemorat figuri revoluționare precum Vladimir Lenin, Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg. Mandatul de parlamentar al lui Kașul a fost însă invalidat de statul român, la fel ca mandatele celorlalți militanți BMȚ.
Represiunea și dizolvarea După 1932, autoritățile române au intensificat represiunea împotriva partidului, mai ales în contextul foametei din URSS, considerând orice simpatie față de Uniunea Sovietică drept trădare. În 1933, a fost instituită starea de asediu în Bucovina, iar activiștii partidului au fost arestați, publicațiile confiscate, iar legăturile cu exteriorul tăiate. Tentativele de reorganizare sub o nouă conducere au eșuat. În 1934, Vîzvolennia a fost interzis oficial.
Ideologie Partidul a fost asociat strâns cu Partidul Comunist din România și a promovat o ideologie de stânga radicală. Principalele obiective ideologice erau:
Naționalizarea industriilor, băncilor și a resurselor economice; Redistribuirea terenurilor de la marii proprietari și biserică către țărănime; Introducerea unei zile de muncă de 7 ore; Anularea datoriilor țăranilor; Drepturi culturale și lingvistice pentru ucraineni; Înfiițarea de școli ucrainene în Bucovina; Unificarea cu Ucraina Sovietică.
Partidul a criticat dur politicile de românizare ale statului român, a promovat solidaritatea interetnică între muncitorii din România și a denunțat partidele tradiționale românești pentru susținerea structurilor opresive.
Relații cu alte partide Vîzvolennea a colaborat cu Blocul Muncitoresc-Țărănesc și a susținut linia politică a PCR, însă a avut relații tensionate cu alte formațiuni:
A condamnat Partidul Național Țărănesc pentru sprijinirea grupurilor paramilitare și pentru menținerea stării de asediu; A criticat Partidul Național Ucrainean pentru colaborarea cu guvernul român și acceptarea României Mari; A acuzat Partidul Social Democrat Român (condus de nord-buvovineanul Gheorghe Grigorovici) că a trădat interesele minorităților și a colaborat cu autoritățile în reprimarea activismului ucrainean.
Moștenire Deși a avut o existență scurtă, Vîzvolennea a fost o componentă semnificativă a activismului ucrainean în România interbelică și un exemplu al utilizării partidelor de fațadă de către mișcarea comunistă. Este studiat ca parte a influenței sovietice asupra minorităților din România Mare și a strategiilor politice de contestare a ordinii naționale interbelice.
Conform istoricului ucrainean M. I. Ivanesko, partidul a jucat un rol cheie în creșterea sentimentului prosovietic în rândul ucrainenilor din Bucovina.
Note
Vezi și Partidul Comunist din România Ucrainenii din România Blocul Muncitoresc-Țărănesc Bucovina de Nord Holodomor
Categorie:Organizații fondate în 1929 Categorie:Desființări în 1934 Categorie:Comunitatea ucraineană din România Categorie:Istoria Bucovinei Categorie:Istoria României Mari (1918-1939) Categorie:Marxism Categorie:Mișcări muncitorești Categorie:Partide politice desființate din România Categorie:Partide politice interzise Categorie:Partide politice naționaliste din România Categorie:Partidul Comunist Român Categorie:Rusofilie