Andrej Plenković

Andrej Plenković () este un politician croat care ocupă funcția de prim-ministru al Croației din octombrie 2016. Anterior, a fost unul dintre cei unsprezece membri croați ai Parlamentului European, activând începând cu aderarea Croației la Uniunea Europeană în 2013, până la demisia sa din funcția de europarlamentar, când a preluat mandatul de prim-ministru. De asemenea, Plenković este președintele Uniunii Democrate Croate din 2016.

După absolvirea Facultății de Drept a Universității din Zagreb în 1993, Andrej Plenković a ocupat diverse funcții administrative în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Croației. După finalizarea unui program postuniversitar în 2002 (master de cercetare în drept internațional), a devenit adjunct al șefului misiunii Croației pe lângă Uniunea Europeană. Între 2005 și 2010, a fost adjunct al ambasadorului Croației în Franța, înainte de a părăsi acest post pentru a deveni secretar de stat pentru integrare europeană. A fost ales în Parlamentul Croației în 2011.

A fost ales președinte al Uniunii Democrate Croate (HDZ) în 2016, după demisia lui Tomislav Karamarko. Plenković a făcut campanie pe o platformă pro-europeană și moderată și a condus partidul său către obținerea unui număr relativ majoritar de mandate în alegerile parlamentare din 2016. A fost desemnat prim-ministru al Croației de către președinta Kolinda Grabar-Kitarović la 10 octombrie 2016, după ce i-a prezentat acesteia 91 de semnături de sprijin din partea membrilor Parlamentului. Cabinetul său a fost confirmat prin votul Parlamentului la 19 octombrie, cu o majoritate de 91 din cei 151 de deputați. Primul său guvern a avut 20 de miniștri, în timp ce al doilea are 16 miniștri.

Este unul dintre cei doi prim-miniștri croați (alături de Ivo Sanader) care au servit mai mult de un mandat, câștigând alegerile generale din 2016, 2020 și 2024. De asemenea, alături de și Ivo Sanader, este unul dintre cei trei prim-miniștri care au condus mai mult de un cabinet guvernamental. La 4 mai 2022, Plenković l-a depășit pe Sanader ca durată a mandatului, devenind cel mai longeviv prim-ministru din istoria Croației post-independență.

Biografie Plenković s-a născut la 8 aprilie 1970 în Zagreb, într-o familie educată: tatăl său, Mario Plenković, originar din Svirče, pe insula Hvar, era profesor universitar, iar mama sa, Vjekoslava Raos, era cardiolog. A urmat școala primară și apoi Liceul 16 din Zagreb. Deoarece media sa generală nu s-a încadrat în categoria „A”, a trebuit să redacteze și să susțină o lucrare de diplomă pentru a obține Matura (examenul final de liceu). Lucrarea sa, intitulată Mijloacele de comunicare în masă, a fost publicată în 1989 de biroul de editare și tipărire al întreprinderilor din fosta Iugoslavie.

A fost scutit de serviciul militar obligatoriu de un an în armata iugoslavă (Armata Populară Iugoslavă) din cauza diagnosticului de talasemie minoră, o formă ușoară de anemie, fiind declarat inapt pentru serviciul militar. Acest fapt a fost adesea contestat ulterior de oponenții săi politici în timpul campaniilor electorale, în special ținând cont că mama sa lucra ca medic într-un spital militar din Zagreb.

Plenković s-a înscris în 1988 la Facultatea de Drept a Universității din Zagreb, pe care a absolvit-o în 1993. Lucrarea sa de diplomă, Instituțiile Comunității Europene și procesul decizional, a fost redactată în cadrul catedrei de Drept internațional public sub îndrumarea profesoarei Nina Vajić, fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Carieră În timpul facultății, Plenković a lucrat ca traducător voluntar în misiunea de observare a Comunității Europene în Croația între 1991 și 1992. La începutul anilor 1990, a devenit interesat de Europa și a participat activ în Asociația Europeană a Studenților în Drept (ELSA), al cărei președinte a fost în Zagreb în 1991. A fost primul președinte al ELSA Croația în 1992 și președinte al comitetului internațional ELSA, cu sediul la Bruxelles. În acea perioadă, Plenković a participat la numeroase conferințe în Europa și Statele Unite, precum și la organizarea mai multor simpozioane în Croația. Ca student, a efectuat un stagiu la firma de avocatură Stephenson Harwood din Londra în 1992 și, ulterior, un stagiu în cadrul Partidului Popular European din Parlamentul European (ca parte a programului Fundației Robert Schuman). De asemenea, a lucrat în misiunea Croației pe lângă Comunitatea Europeană în 1993 și 1994, condusă atunci de ambasadorul Ante Čičin-Šain.

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Plenković a urmat un program de formare diplomatică și, în 1992, a promovat examenul de consilier la academia diplomatică. Plenković a promovat examenul de admitere în Barou în 2002. La Facultatea de Drept a Universității din Zagreb, și-a încheiat studiile de masterat în Drept internațional public și privat și a obținut titlul de Master of Science în 2002, susținând disertația cu titlul Subiectivitatea UE și dezvoltarea politicii externe și de securitate comune, sub coordonarea profesorului Budislav Vukas, judecător al Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării din Hamburg.

Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe Numit de ministrul Afacerilor Externe Gordan Jandroković, Plenković a ocupat funcția de secretar de stat pentru integrare europeană în timpul guvernului condus de prim-ministrul Jadranka Kosor. A avut un rol important în campania pentru referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Pe lângă numeroase apariții în mass-media, Plenković a susținut zeci de prelegeri despre aderarea la Uniunea Europeană în toate județele Croației.

În calitate de secretar de stat, Plenković a îndeplinit și atribuțiile de director politic pentru afaceri europene, copreședinte al comitetului de stabilizare și asociere Croația–UE, coordonator național pentru Strategia Dunării a Uniunii Europene și copreședinte al comisiilor internaționale (Bavaria-Croația, Croația-Baden-Württemberg, Croația-Flandra). A fost membru al consiliului de administrație al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, președinte al Comitetului de Organizare al Summitului Croația din 2010 și 2011 și secretar al Comitetului de Organizare al vizitei pastorale a Papei Benedict al XVI-lea în 2011.

Angajament politic Membru al Parlamentului Croației În 2011, după șaptesprezece ani de activitate profesională în diplomație, Plenković s-a alăturat Uniunii Democrate Croate (HDZ). Între decembrie 2011 și iulie 2013, a fost deputat al Uniunii Democrate Croate în Parlamentul Croației. A fost ales în circumscripția electorală nr. 7. Plenković a fost, de asemenea, membru supleant al delegației Parlamentului Croației la Adunarea Parlamentară a Mediteranei și membru al grupurilor de prietenie cu Bosnia și Herțegovina, Italia, Franța, Malta și Maroc. Înainte de referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, Plenković a susținut o serie de prelegeri despre Uniunea Europeană în cadrul mitingurilor de partid din întreaga Croație și a participat la numeroase dezbateri publice, emisiuni TV și radio. Este membru al comitetului central al HDZ, al comitetului orașului Zagreb, al comitetului regional Črnomerec, al filialei de bază Jelenovac și al comitetului pentru afaceri externe și europene.

Membru al Parlamentului European

Prin decizia Parlamentului Croației, din aprilie 2012 până în iulie 2013, Plenković a fost unul dintre cei doisprezece observatori croați în Parlamentul European. În calitate de membru observator, a susținut finalizarea procesului de ratificare a Tratatului de aderare a Croației la Uniunea Europeană, rapoartele și rezoluțiile pozitive privind Croația, precum și alocarea adecvată a fondurilor europene pentru Croația în cadrul Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2014–2020.

În calitate de candidat al HDZ pe lista comună pentru primele alegeri croate pentru Parlamentul European, care au avut loc la 14 aprilie 2013, a participat activ la campania electorală. A fost implicat în redactarea programului HDZ pentru alegerile europene, O voce croată în Europa, adoptat de președinția partidului condus de președintele Tomislav Karamarko. Programul s-a bazat pe principiile fundamentale ale platformei Partidului Popular European și pe documentele sale programatice, precum și pe prioritățile Croației în cadrul Uniunii Europene din perspectiva HDZ. A fost ales pe lista coaliției câștigătoare, unde a obținut cel mai mare număr de voturi preferențiale dintre candidații HDZ.

Între 2013 și 2014, Plenković a fost membru al Comisiei pentru bugete. Din 2014, a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și a fost membru al delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Euronest. A condus misiunea de monitorizare a Parlamentului European la alegerile parlamentare din Ucraina din 2014.

Pe lângă atribuțiile din comisii, Plenković a fost membru al următoarelor intergrupuri ale Parlamentului European: Intergrupul pentru IMM-uri; Intergrupul pentru vinuri, băuturi spirtoase și produse alimentare de calitate; Intergrupul pentru problemele tineretului; și Intergrupul pentru dizabilitate.

Președinte al Uniunii Democrate Croate Plenković a fost ales președinte al HDZ la 17 iulie 2016, un semnal că partidul se distanța de elementele ultraconservatoare. La alegerile parlamentare din 2016, a condus partidul său către o victorie neașteptată. Coaliția Populară condusă de opoziția SDP a recunoscut înfrângerea după ce a obținut doar 54 de mandate în Parlament. Liderul acesteia, fostul prim-ministru Zoran Milanović, a anunțat că nu va mai candida pentru președinția partidului, excluzând astfel și orice tentativă de formare a unei majorități guvernamentale, ceea ce a permis HDZ să înceapă negocierile cu Podul Listelor Independente (Most), partenerul său minor din guvernul precedent condus de prim-ministrul independent . Most a stabilit șapte condiții pentru a intra într-un guvern cu orice partid, iar Plenković a început discuții care au durat câteva săptămâni cu reprezentanții Most.

Plenković a purtat de asemenea negocieri cu cei 8 reprezentanți ai minorităților naționale, întrucât HDZ și Most nu ar fi avut majoritate fără sprijinul acestora. În săptămânile următoare, mai multe partide, inclusiv Partidul Țărănesc Croat (HSS), și-au exprimat sprijinul pentru un guvern condus de Plenković. Totuși, este larg acceptat că președintele HSS, Krešo Beljak, a acceptat să îi ofere lui Plenković sprijinul celor cinci deputați ai partidului său și „100 de zile de pace înainte de a deveni cea mai dură opoziție” pentru a aplana tensiunile apărute în urma unui conflict cu europarlamentara HSS Marijana Petir, care ceruse ca HSS să intre în guvernul de centru-dreapta format de HDZ și Most, în loc să rămână în Coaliția Populară ca partid de opoziție. Disputa s-a intensificat, iar Beljak a suspendat peste 100 de membri ai partidului, inclusiv pe Petir.

Plenković a mai primit sprijinul partidului Bandić Milan 365, al unuia dintre cei doi deputați ai Partidului Pensionarilor Croați și al unui fost membru al mișcării Human Blockade. La 10 octombrie 2016, a primit oficial 91 de semnături de susținere din partea deputaților – cu mult peste cele 76 necesare – și le-a prezentat președintei Kolinda Grabar-Kitarović, care l-a desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru și i-a acordat un termen de treizeci de zile, până la 9 noiembrie, pentru a forma un guvern.

Prim-ministru