Daniel Roy Gilchrist Noboa Azín () este un politician și om de afaceri ecuadorian care ocupă funcția de președinte al Ecuadorului din 2023. Fiind ales pentru prima dată la vârsta de 35 de ani, este al doilea cel mai tânăr președinte din istoria țării, după Juan José Flores, și cel mai tânăr președinte ales vreodată.
Noboa a fost membru al Adunării Naționale a Ecuadorului între 2021 și 2023, când aceasta a fost dizolvată în urma mecanismului constituțional muerte cruzada invocat de președintele Guillermo Lasso. Înainte de a-și începe cariera politică, Noboa a ocupat mai multe funcții în cadrul Noboa Corporation, o companie de export înființată de tatăl său, , un miliardar care a candidat fără succes de cinci ori la președinția Ecuadorului. El este larg perceput drept moștenitorul companiei și al averii tatălui său.
În mai 2023, Noboa și-a anunțat candidatura la alegerile anticipate prezidențiale din 2023, candidând din partea formațiunii Acțiunea Democratică Națională. A ajuns în turul al doilea în octombrie, unde s-a confruntat cu Luisa González, rezultat interpretat de mulți ca o surpriză, având în vedere scorurile sale scăzute în sondajele de dinaintea alegerilor. Noboa a câștigat turul doi cu aproape 52% din voturi, învingând-o pe González pe 15 octombrie 2023. A fost reales pentru un mandat complet de patru ani în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, învingând-o din nou pe González, cu o marjă îmbunătățită.
Biografie Daniel Roy Gilchrist Noboa Azín s-a născut la Miami, Florida, Statele Unite, la 30 noiembrie 1987, și a fost crescut în Guayaquil. Este fiul omului de afaceri ecuadorian și al medicului ecuadorian Annabella Azín. Noboa a absolvit New York University Stern School of Business în 2010, iar ulterior a obținut un Master în Administrarea Afacerilor de la Kellogg School of Management a Universității Northwestern din Evanston, Illinois. A studiat la Universitatea Harvard în 2020. În 2022, a obținut o diplomă de master în comunicare politică și guvernanță strategică de la Universitatea George Washington, sub îndrumarea profesorului Roberto Izurieta, actualul său secretar de presă.
Carieră politică
Adunarea Națională Noboa a fost ales în Adunarea Națională în alegerile legislative din 2021, reprezentând provincia Santa Elena din partea mișcării politice United Ecuadorian. A fost învestit în funcție la 14 mai în același an. Tot în luna mai, a fost numit președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Economică. Ideologia sa politică în cadrul Adunării Naționale a fost descrisă drept centristă și de centru-dreapta.
Noboa a fost absent în timpul procesului de demitere a președintelui Lasso, însă un împuternicit a votat în favoarea demiterii. În martie 2023, s-a declarat în favoarea aplicării mecanismului muerte cruzada, ca reacție la respingerea și arhivarea Legii Investițiilor propusă de guvernul lui Guillermo Lasso. La 17 mai 2023, Lasso a invocat muerte cruzada, dizolvând Adunarea Națională și punând capăt mandatului lui Noboa ca parlamentar.
Campania prezidențială din 2023 În mai 2023, odată cu dizolvarea parlamentului pe fondul crizei politice, Daniel Noboa și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din același an din partea mișcării politice Acțiunea Democratică Națională (ADN), beneficiind și de sprijinul mișcărilor Oameni, Egalitate și Democrație (PID) și MOVER. Partenera sa de candidatură a fost femeia de afaceri . Campania sa s-a axat pe crearea de locuri de muncă, stimulente fiscale pentru noile întreprinderi și pedepse penale mai severe pentru evaziunea fiscală. De asemenea, a promis îmbunătățirea sistemului judiciar în contextul creșterii violenței din țară.
Campania sa a fost considerată tradițională, bazându-se pe fundația de asistență socială Grupo Noboa, înființată de părinții săi, precum și pe legăturile sale în calitate de președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Economică.
Rezultatele din primul tur În sondajele din iulie, Noboa era creditat cu 6,4% și 3,1% din intențiile de vot, iar la începutul lunii august cu 2,5% și 3,7%. Cu o săptămână înaintea alegerilor, un sondaj îl credita cu 3,3%.
Pe 20 august, Noboa a obținut 23,47% din voturile exprimate și a avansat în turul al doilea, programat pentru 15 octombrie, unde s-a confruntat cu Luisa González. Clasarea sa pe locul al doilea a fost considerată surprinzătoare, unii atribuindu-i succesul prestației din dezbateri. Noboa a mulțumit electoratului tânăr pentru sprijinul acordat în obținerea victoriei.
Turul al doilea și alegerea ca președinte În turul al doilea, Noboa a fost ales președinte cu 55% din voturi. Ales la vârsta de 35 de ani, este cel mai tânăr președinte din istoria Ecuadorului, depășindu-l pe Jaime Roldós Aguilera, care fusese învestit la 38 de ani în 1979. După victoria sa, Noboa le-a mulțumit alegătorilor pentru că au crezut „într-un nou proiect politic, un proiect politic tânăr, un proiect politic improbabil”. El a promis „să readucă pacea în țară, să ofere din nou educație tinerilor și să creeze locuri de muncă pentru numeroșii cetățeni care le caută”.
Înainte de a prelua mandatul, Noboa a călătorit în Statele Unite și Europa în căutare de investitori și creditori care să ajute Ecuadorul în gestionarea crizei datoriei publice. În timpul vizitei sale la Washington, D.C., s-a întâlnit cu oficiali ai Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internațional și ai Organizației Statelor Americane. La 17 octombrie, Noboa a vizitat Palatul Prezidențial pentru a se întâlni cu președintele în exercițiu, Guillermo Lasso.
Președinția
Noboa a fost învestit în funcția de președinte pe 23 noiembrie 2023, devenind cea mai tânără persoană din istoria țării care a preluat această funcție în urma unui scrutin popular. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a fost singurul șef de stat străin prezent la ceremonia de învestire. Discursul său inaugural a durat șapte minute și a inclus critici la adresa „vechilor paradigme” din cadrul Adunării Naționale. Deoarece Noboa a fost ales în urma unui scrutin anticipat, la momentul învestirii sale mai avea doar 18 luni la dispoziție pentru a guverna și a încheia restul mandatului lui Lasso, până la următoarele alegeri programate în 2025.
La doar câteva ore după preluarea mandatului, Noboa a promis reforme pentru reducerea violenței și crearea de locuri de muncă în țară, deși nu numise încă un ministru de finanțe. Inițial, a anunțat că o va desemna pe economista Sariha Moya în această funcție, însă în cele din urmă i-a încredințat conducerea Secretariatului Național de Planificare. Mulți dintre membrii cabinetului său au fost învestiți pe 23 noiembrie 2023, printre care ministrul muncii Ivonne Núñez și Zaida Rovira, care a devenit ministru al incluziunii economice și sociale.
La doar două zile după preluarea funcției, Noboa a cerut Ministerului de Interne să abroge Tabelul Consumului de Droguri, pe care l-a considerat un factor ce încurajează „micro-traficul”. În același timp, a dispus Ministerelor de Interne și al Sănătății să creeze programe pentru reducerea consumului de stupefiante și tratamentul consumatorilor de droguri.
Aflat în conflict cu vicepreședinta chiar din primele zile ale mandatului, Noboa s-a distanțat de aceasta numind-o „colaboratoare pentru pace” între Israel și palestinieni — o misiune pe care trebuia să o îndeplinească din ambasada Ecuadorului din Tel Aviv. În același timp, el a anunțat reorganizarea vicepreședinției pentru a-i reduce atribuțiile. Abad Rojas l-a acuzat că „a trimis-o să moară în război”. De altfel, Noboa a trimis-o în Israel la doar câteva săptămâni după ce diplomații erau evacuați din cauza atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, iar nivelul de securitate era scăzut în regiune.
Într-un efort de a reduce supraaglomerarea din închisori, pe 15 decembrie, Noboa a propus deportarea a 1.500 de deținuți străini încarcerați în Ecuador. De asemenea, a afirmat că ia în calcul construirea a două închisori de maximă securitate, inspirându-se din modelul El Salvadorului. În aceeași zi, Noboa a anunțat că va încerca să reducă cheltuielile guvernamentale cu 1 miliard de dolari și să crească veniturile prin valorificarea rezervelor de aur în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari.
Pe 9 decembrie, Noboa a susținut un discurs în fața Consiliului de Securitate al ONU, subliniind că activitățile bandelor criminale și securitatea națională sunt priorități majore. Pe 10 decembrie 2023, Noboa a participat la ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei. Cu această ocazie, s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, care l-a felicitat pentru poziția sa față de invazia Rusiei. Cei doi au discutat despre extinderea relațiilor bilaterale, în special în domeniile securității și comerțului. Zelenski l-a invitat, de asemenea, pe Noboa să viziteze Ucraina.
Conflictul cu vicepreședinta în exercițiu Verónica Abad Rojas La învestirea lor din noiembrie 2023, atât Noboa, cât și Abad Rojas s-au distanțat reciproc, iar aceasta din urmă a lansat atacuri personale la adresa președintelui. Ea nu a apărut în fotografia oficială a cabinetului și a fost ulterior numită ambasadoare în Israel. La scurt timp, i s-a ordonat să se mute la Istanbul în termen de trei zile. Abad Rojas a calificat aceste decizii drept un „exil forțat”.
În iunie 2024, Abad Rojas a supraviețuit unei tentative de demitere inițiate de guvernul Noboa din cauza unor chestiuni juridice. În noiembrie 2024, Ministerul Muncii a suspendat-o din funcția de vicepreședinte pentru o perioadă de 150 de zile. Noboa a desemnat-o pe Sariha Moya, secretară națională de planificare, ca vicepreședintă interimară. Suspendarea lui Abad Rojas a fost ridicată de un judecător în decembrie 2024, acesta ordonând totodată Ministerului Muncii să îi prezinte scuze oficiale pentru decizie.
La 30 martie 2025, Noboa a stârnit controverse ignorând Curtea Constituțională și numind-o prin decret pe Cynthia Gellibert în funcția de vicepreședinte, suspendând-o din nou pe Abad Rojas. Aceasta a fost deposedată de drepturile politice pentru doi ani de către Tribunalul Electoral al țării, într-o decizie cu scorul de 3–2, în urma unei contraplângeri de violență politică de gen depuse de ministra de externe , ca răspuns la o plângere inițială formulată de Abad Rojas împotriva lui Noboa și altor oficiali pentru presupusă hărțuire. Analiștii au apreciat că Noboa s-a concentrat pe stabilitatea instituțională și pe o conducere care să împărtășească viziunea sa de guvernare, ceea ce a întărit strategia sa politică în contextul alegerilor.
Starea de urgență La 7 ianuarie 2024, liderul bandei Los Choneros, José Adolfo Macías Villamar, a evadat din închisoarea din orașul Guayaquil, chiar în ziua în care era programat să fie transferat într-un penitenciar de maximă securitate. Evenimentul a fost raportat de autorități în ziua următoare, fiind formulate acuzații împotriva a doi gardieni de penitenciar. În urma evadării, președintele Noboa a declarat stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, oferind autorităților posibilitatea de a suspenda drepturile cetățenilor și permițând mobilizarea armatei în interiorul închisorilor. Au izbucnit revolte în mai multe penitenciare din Ecuador.
Două zile mai târziu, au avut loc atacuri armate în masă în întreaga țară, inclusiv un asalt asupra unei stații de televiziune în timpul unei transmisiuni în direct. Opoziția de stânga a sprijinit guvernul, declarând: „Acum este momentul unității naționale. Crima organizată a declarat război statului, iar statul trebuie să prevaleze”. Unii analiști l-au criticat pe Noboa pentru faptul că a oferit un răspuns exclusiv axat pe securitate în fața criminalității, fără să anunțe reforme posibile în cadrul poliției și justiției — instituții reputate ca fiind profund corupte — sau politici sociale pentru combaterea cauzelor profunde ale violenței.