Aziz Akhannouch (în , în ; ) un politician, om de afaceri și miliardar marocan, care ocupă funcția de prim-ministru al Marocului din 7 octombrie 2021. El este directorul general al Akwa Group și a deținut anterior funcția de ministru al agriculturii între 2007 și 2021.
Cariera politică a lui Akhannouch a fost în general marcată de mai multe controverse, inclusiv acuzații de corupție și relații tensionate cu presa. Guvernarea sa a fost caracterizată, de asemenea, prin inflație și printr-o continuare a reprimării opiniilor disidente. Au existat sugestii potrivit cărora alegerea lui Akhannouch ar fi fost rezultatul fraudei electorale și al cumpărării de voturi, având în vedere prăbușirea sprijinului pentru partidul precedent, PJD, care a scăzut de la 125 la doar 12 mandate.
Biografie Akhannouch s-a născut în 1961 la Tafraout și a crescut în Casablanca. El provine din tribul berber Souss al Aït Ammeln. Mama și sora sa au supraviețuit , în care și-au pierdut viața zece membri ai familiei; ele au fost raportate ca fiind prinse sub dărâmături timp de câteva ore înainte de a fi salvate.
În 1986, Akhannouch a absolvit Universitatea din cu o diplomă în management.
Afaceri El este directorul general al Akwa Group, un conglomerat marocan activ în special în sectorul petrolului și gazelor. În noiembrie 2013, revista Forbes i-a estimat averea la 1,4 miliarde USD. Akhannouch a moștenit Akwa de la tatăl său. În 2020, a fost clasat pe locul 12 în lista anuală a celor mai bogați miliardari africani publicată de Forbes, cu o avere estimată la 2 miliarde USD.
Carieră politică Între 2003 și 2007, Akhannouch a fost președintele consiliului regional Souss-Massa-Draâ. El a fost membru al partidului Adunarea Națională a Independenților (RNI), înainte de a-l părăsi la 2 ianuarie 2012.
A deținut funcția de ministru al agriculturii și pescuitului între 2007 și 2021. În această perioadă, a implementat cu succes Planul Marocului Verde, o strategie ambițioasă de dezvoltare agricolă introdusă de regele Mohammed al VI-lea în aprilie 2008, care a primit recunoaștere și apreciere internațională ca un model și exemplu veritabil.
La 23 august 2013, a fost numit de regele Mohammed al VI-lea ministru al finanțelor interimar, după demisia miniștrilor partidului Istiqlal din cabinetul lui Benkirane, funcție pe care a deținut-o până la 9 octombrie 2013.
La 27 iulie 2016, Akhannouch s-a întâlnit cu Jonathan Pershing, trimisul special al Statelor Unite pentru schimbările climatice. Discuțiile au vizat pregătirile pentru Conferința ONU a Părților (COP 2016).
La 29 octombrie 2016, Akhannouch a reintrat în RNI după ce a fost ales președinte al partidului. El l-a înlocuit pe , care demisionase în urma alegerilor legislative din 2016.
În martie 2020, prin compania sa Afriquia, o filială a grupului Akwa, Akhannouch a donat aproximativ un miliard de dirhami (103,5 milioane USD) către un fond pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 creat de regele Mohammed al VI-lea.
Prim-ministru al Marocului (2021 – 2026)
În alegerile generale din 2021, partidul său s-a clasat pe primul loc, obținând 102 mandate din totalul de 395, în timp ce partidul aflat la guvernare, Justiție și Dezvoltare (PJD), a pierdut 113 mandate din cele pe care le deținea anterior. La 10 septembrie 2021, el a fost numit prim-ministru de către regele Mohammed al VI-lea, succedându-i lui Saadeddine Othmani, și a primit mandatul de a forma un nou guvern.
La 22 septembrie 2021, Akhannouch a anunțat formarea unei coaliții guvernamentale oficiale alături de partidele PAM și Istiqlal, oficializând astfel statutul său de prim-ministru desemnat al Marocului. La 7 octombrie 2021, el a preluat funcția de prim-ministru. De la preluarea mandatului, Akhannouch l-a reprezentat pe regele Mohammed al VI-lea la numeroase angajamente internaționale și a rostit discursuri scrise de acesta în cadrul unor summituri, inclusiv la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021.
La sfârșitul lunii octombrie 2021, Akhannouch a fost criticat de cetățenii marocani pentru purtarea unei insigne a regiunii MENA, care excludea Sahara Occidentală, în cadrul unui eveniment dedicat Inițiativei Verzi din Arabia Saudită.
În septembrie 2022, Akhannouch a participat la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, la New York.
La 11 octombrie 2022, Akhannouch s-a întâlnit la Rabat cu prințul Guillaume al Luxemburgului, împreună cu partenerii săi de afaceri, cu scopul de a consolida schimburile economice dintre Maroc și Luxemburg.
În decembrie 2022, a participat la Summitul liderilor SUA – Africa 2022, unde s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden.
La 1 februarie 2023, Akhannouch a participat împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez la cea de-a 12-a ediție a Reuniunii la Nivel Înalt Maroc – Spania, desfășurată la Rabat, în cadrul căreia cele două țări au semnat un total de 19 acorduri bilaterale privind numeroase sectoare.
În iulie 2023, Akhannouch a participat la Summitul Rusia – Africa 2023 de la Sankt Petersburg. În 2024, a luat parte la Summitul Italia – Africa 2024 de la Roma.
În septembrie 2026, în urma alegerilor parlamentare în care RNI, a pierdut semnificativ din mandatele deținute, Akhannouch a fost înlocuit în funcția de șef al guvernului de Fatima Ezzahra El Mansouri, lidera PAM, partidul care a obținut cele mai multe mandate la alegeri.
Controverse Akhannouch a fost ținta mai multor acuzații de corupție în perioada în care a fost ministru al Agriculturii. În 2017, Hamid Chabat, pe atunci secretar general al Partidului Istiqlal, l-a acuzat că ar fi deturnat 13 miliarde de dirhami marocani destinați compensațiilor pentru gaz, în cadrul unei reuniuni de partid. Într-o altă adunare desfășurată la Fes, Chabat l-a acuzat suplimentar de corupție, sugerând că averea sa de 2 miliarde de dolari ar echivala cu „tot ce dețin 30 de milioane de marocani”. O scrisoare deschisă adresată regelui Mohammed al VI-lea de către bloggerița Maysa Salama al-Naji, publicată online în iunie 2021, menționa un raport de 400 de pagini ce includea acuzații de corupție împotriva lui Akhannouch.
Akhannouch a fost, de asemenea, criticat pentru suprimarea opiniilor disidente și pentru încarcerarea opozanților, alături de apeluri la încetarea încălcărilor libertății de exprimare și a dreptului la manifestație pașnică.
Cazul celor 17 miliarde În 2015 și 2016, după ce guvernul condus de Abdelilah Benkirane a decis liberalizarea prețurilor la carburanți, companiile petroliere au decis să colaboreze între ele pentru a nu reduce prețurile. Printre aceste companii s-a aflat și Akwa, deținută de Akhannouch.
Profiturile acestor companii au însumat aproximativ 17 miliarde de dirhami (circa 1,75 miliarde USD), fiind descrise de mai multe partide ca fiind câștiguri imorale și ilegale obținute pe seama poporului marocan. Au existat numeroase cereri de restituire a acestor sume, atât în Parlament, cât și în mass-media.
În perioada următoare, președintele Consiliului Concurenței, Driss Guerraoui, a redactat un raport privind profiturile ilegale ale lui Akhannouch și l-a prezentat regelui Mohammed al VI-lea. În martie 2021, Guerraoui a fost revocat din funcție și înlocuit cu Ahmed Rahhou.
Relațiile cu presa Începând cu 2016, Ministerul Agriculturii a cheltuit anual mai multe milioane de dirhami pentru campanii publicitare masive în presa scrisă națională. Dacă un ziar îl critica pe Akhannouch sau planul său Marocul Verde, își pierdea imediat reclamele plătite de minister, precum și pe cele din partea grupului Akwa.
În 2017, Akhannouch i-a dat în judecată pe trei jurnaliști ai site-ului de știri Badil pentru criticile aduse la adresa sa. El a cerut despăgubiri în valoare de un milion de dirhami.
Boicotul din 2018 În primăvara anului 2018, Marocul a fost zguduit de o mișcare de boicot lansată împotriva , Sidi Ali (apă minerală) și filialei Afriquia a grupului Akwa. Cele trei mărci, mari distribuitoare de produse de bază – lapte, apă și combustibili – au fost acuzate de populație că practică prețuri foarte ridicate. Mișcarea a devenit extrem de populară, provocând reacții din partea guvernului.
Potrivit think tank-ului francez École de pensée sur la guerre économique (EPGE), care a investigat mișcarea, aceasta ar fi fost o campanie de dezinformare „ierarhizată” și „orchestrată de o agendă politică precisă”. Raportul a menționat un buget substanțial, estimat între 100.000 și 500.000 de euro pentru spații online de propagare a mesajului și campanii costisitoare de donații către săraci pentru mobilizarea opiniei publice. Conform aceluiași studiu, mișcarea Al Adl Wa Al Ihssane s-ar fi aflat în spatele boicotului, cu scopul de a-l elimina pe Akhannouch din scena politică.
Akhannouch a declarat pentru Jeune Afrique că a „ignorat” campania de boicot, acuzându-și opozanții că „exploatează dificultățile marocanilor în scopuri politice”.
La 17 noiembrie 2018, Driss Guerraoui a fost numit de regele Mohammed al VI-lea în funcția de președinte al Consiliului Concurenței. În 2020, Consiliul a recunoscut că cele trei mărci vizate de campania din 2018 ajunseseră la o înțelegere privind prețurile.
Declarațiile de la Milano În decembrie 2019, în cadrul unei întâlniri la Milano cu marocani stabiliți în Italia, Akhannouch a declarat: „Cine crede că poate veni să insulte instituțiile țării nu are ce căuta în Maroc. Cine vrea să trăiască în Maroc trebuie să respecte deviza și democrația sa. Insultele nu ne vor face să progresăm. Și scuzați-mă, dar nu justiția trebuie să facă acest lucru. […] Trebuie să reeducăm marocanii care nu au educație”.
Declarațiile au provocat reacții puternice din partea clasei politice și a societății civile marocane, precum și apeluri la reluarea boicotului din 2018 împotriva companiilor sale. Revista TelQuel a pus afirmațiile în legătură cu arestarea și judecarea unui YouTuber marocan după publicarea unui videoclip în care critica discursurile regelui Mohammed al VI-lea. Comentariile de la Milano au fost aluzionate și în videoclipul muzical „M3a L3echrane” al rapperului Dizzy DROS.
Alegerile din 2021 Înaintea , Abdellatif Ouahbi, secretar general al Partidului Autenticitate și Modernitate (PAM), care ulterior a intrat în coaliția de guvernare, l-a acuzat pe Akhannouch că „a inundat scena politică cu bani”. La rândul său, Partidul Justiției și Dezvoltării (PJD), aflat la conducerea coaliției ieșite din funcție, a condamnat „utilizarea obscenă a fondurilor pentru a ademeni alegători și unii supraveghetori ai secțiilor de votare”, fără a nominaliza partide.
Totodată, PJD a semnalat existența unor „nereguli grave” în procesul de vot. Nabil Benabdallah, liderul Partidului Progresului și Socialismului (PPS), a criticat RNI-ul lui Akhannouch, acuzându-l într-un interviu că a oferit sume de bani pentru a atrage candidați din alte partide „în văzul tuturor”.
Un purtător de cuvânt al RNI a declarat pentru Agenția France Presse că acuzațiile au fost „respinse” de partid și a refuzat orice alt comentariu.
Creșterea prețurilor și inflația La mai puțin de 200 de zile de la preluarea mandatului, Akhannouch a devenit ținta apelurilor marocanilor care cereau demisia sa, acuzându-l de corupție. Prețurile la combustibili și la mai multe produse alimentare de bază au crescut vertiginos în ultimele luni, astfel încât o sticlă de 5 litri de ulei vegetal s-a scumpit cu 27 de dirhami, iar prețul unui sac de 25 kg de griș, folosit pe scară largă în bucătăria marocană, a crescut cu 50 de dirhami. Inflația a afectat numeroase familii vulnerabile, în rândul cărora peste 430.000 de marocani și-au pierdut locurile de muncă.
Campania #Degage_Akhannouch