Cherbourg-en-Cotentin este o comună franceză, situată în departamentul Manche, în regiunea Normandia, la nordul peninsulei Cotentin. Este un oraș-port, deținând cea mai mare radă artificială din Europa și a doua din lume. De asemenea, împreună cu orașele Avranches și Coutances, reprezintă una dintre cele trei subprefecturi ale departamentului Manche și este totodată prefectura maritimă pentru Manche și Marea Nordului. Comuna este denumită în mod obișnuit Cherbourg, după principalul și cel mai vechi nucleu urban.

Ea a fost constituită ca comună la 1 ianuarie 2016, prin reunirea celor cinci comune membre ale comunității urbane Cherbourg, sub statutul de comună nouă: Cherbourg-Octeville (la rândul său rezultată din fuziunea comunelor Cherbourg și Octeville la 1 martie 2000), Équeurdreville-Hainneville (rezultată din fuziunea comunelor Équeurdreville și Hainneville în 1965), La Glacerie, Querqueville și Tourlaville.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Cherbourg-en-Cotentin face parte dintre cele 303 comune franceze identificate ca fiind grav amenințate de creșterea nivelului mării, ca urmare a încălzirii climatice.

Localizare Orașul este situat în nordul peninsulei Cotentin, pe țărmul Canalului Mânecii.

Aproximativ la mijlocul coastelor septentrionale ale peninsulei Cotentin, la gura râului Divette și în fundul golfului cuprins între Cap Lévi la est și Cap de la Hague la vest, Cherbourg-en-Cotentin se află la o distanță de 120 de kilometri de coastele engleze. Este cel mai mare oraș al departamentului Manche, cu aproape 80.000 de locuitori.

La câțiva kilometri spre vest, Flottemanville-Hague constituie unul dintre cele douăzeci și trei de puncte ale Rețelei de referință franceze.

Cherbourg se află, de asemenea, la 68 km de Saint-Lô, prefectura departamentului Manche , și la 113 km de Saint-Malo .

Cherbourg și Octeville-sur-Cherbourg aparțineau odinioară decanatului Hague, delimitat de pârâul Divette. În 1786, o parte din Équeurdreville a fost alăturată Cherbourgului, cu ocazia construirii portului, iar în 1802, o porțiune din Octeville. Începând din 1811, „mielles” din Tourlaville, comună a decanatului Saire, au fost integrate în teritoriul cherbourgez sub denumirea de cartierul Val-de-Saire, unde au fost construite spitalul Pasteur și biserica Saint-Clément. Astfel, Cherbourg-en-Cotentin se află atât în Hague, cât și în Val de Saire.

La fel ca ansamblul Chantereyne și platforma Mielles, teritoriul cherbourgez a fost câștigat asupra mării. Construit la nivelul mării, orașul s-a dezvoltat la poalele muntelui Roule (punctul culminant al comunei delegate Cherbourg-Octeville) și al Fauconnièrei. Octeville este o fostă comună rurală, alcătuită din cătune, al cărei târg s-a extins începând cu secolul al XIX-lea, iar teritoriul său a fost puternic urbanizat după 1950, în special în jurul ZUP-ului Provinces și al sitului universitar.

În ceea ce privește celelalte comune delegate: Équeurdreville-Hainneville: orașul este situat la vest de Cherbourg-Octeville și de arsenalul acestuia. Este traversat în centrul său de pârâul Bonde, care formează o mică vale. La nord este mărginit de mare, prin golful Sainte-Anne. La vest, comuna se învecinează cu cealaltă comună delegată, Querqueville, a cărei limită este marcată de pârâul Lucas, și cu Tonneville, a cărei limită se află de-a lungul Roulandului, afluent al Lucasului. La sud, orașul se învecinează cu Flottemanville-Hague și Nouainville. Alte pâraie (pârâul Fay, Vaublat…) sapă de asemenea șanțuri, formând văi și adâncituri. Prin urmare, Équeurdreville-Hainneville este destul de accidentată pe alocuri, iar altitudinea crește rapid. La nord, țărmul alternează între stânci abrupte și plaje, precum cea de la Saline; La Glacerie: comuna este situată la sud-est de Cherbourg-Octeville. Traversată de văile Trottebec și Divette, comuna este puternic urbanizată în apropierea fostului traseu al șoselei naționale 13, dar rămâne rurală în jurul satului Verrerie, cunoscut anterior drept satul Bisericii; Querqueville: situată la vest de Cherbourg și Équeurdreville-Hainneville, punctul culminant al acestei comune delegate (115 m) se află la limita sudică, lângă cătunul Grisetterie. Comuna are deschidere la mare pe 3 km; Tourlaville: situată la porțile regiunii Val de Saire, Tourlaville face parte din comunitatea urbană Cherbourg (CUC), suburbia estică a reședinței de arondisment. Orașul este situat la malul mării, în mare parte în cadrul marii rades Cherbourg, la 2,5 km est de centrul Cherbourgului și la 15 km vest de Saint-Pierre-Église.

Comune limitrofe

Geologie

Situat la extremitatea Masivul Armorican, Cherbourg-en-Cotentin păstrează urmele formării, pe granitele deformate și șisturile metamorfice ale Precambrianului, a lanțului hercinic, prin cutarea arcozelor din Cambrian și a șisturilor și gresurilor armoricane din Ordovician. Aceste pliuri se exprimă prin strate de gres inclinate la 45° spre nord-est, pe stânca Fauconnière (inclusiv „La Roche qui pend”) și pe muntele Roule. Aceste două faleze moarte sunt rezultatul eroziunii maritime din Cuaternar. Retragerea mării a lăsat ulterior loc cordoanelor dune și mlaștinilor retro-litorale, distruse de urbanizarea secolelor al XVII-lea și al XIX-lea, similare celor de la Collignon, în Tourlaville.

Rocile prezente în soluri au fost exploatate de-a lungul secolelor în mai multe cariere: granitul mărunțit extras la Querqueville și arcoza de la Becquet au fost utilizate pentru confecționarea de piatră brută și blocuri fasonate pentru ancadramente. Șisturile verzi, a căror culoare se datorează cloritului și sericitului, au fost exploatate în principal ca material de acoperiș în Nord-Cotentin, dar și ca piatră de construcție la Cherbourg. Gresia armoricană de pe muntele Roule a fost folosit pentru piatră brută. Majoritatea numeroaselor cariere deschise în aglomerație pentru lucrările de la dig sunt astăzi închise.

Fundul radei Cherbourg se compune din șisturi datând din Neoproterozoic.

În regiunea Cherbourg, a fost identificată Ctenodonta bussacensis, aparținând clasei moluștelor, raportată la Ordovician.

Hidrografie Mărginit de mare, Cherbourg este situat în bazinul hidrografic Sena-Normandia. Este drenat de Divette, Trottebec, pârâul Lucas , Vaublet , un braț al Trottebec , cursul de apă 01 al Fântânii Orange , cursul de apă 01 al Traines , cursul de apă 01 al Bas des Traines , cursul de apă 01 al cătunului Potier , cursul de apă 01 al Pain Sucré , cursul de apă 01 al Piton , cursul de apă 01 al Vieux Moulin , cursul de apă 02 al comunei Équeurdreville-Hainneville , Divette, șanțul 01 al sursei Roches , șanțul 01 al Bas des Câbles , șanțul 02 al Moulinerie , șanțul 03 al comunei Querqueville , șanțul 04 al Costils , Merderet , Nardouet , pârâul Fay și diverse alte mici cursuri de apă.

Construcția portului comercial, începută în 1769, a fost însoțită de devierea cursurilor Divette (a cărei vărsare se afla la nivelul actualei ieșiri a portului Chantereyne) și Trottebec (venind de pe teritoriul Tourlaville), reunite în canalul de retenție, de-a lungul bulevardului Paris și al străzii Val-de-Saire. Acest curs de apă, cu o lungime de 28 km, își are izvorul în comuna Bricquebosq și se varsă în Canalul Mânecii pe teritoriul comunei, după ce traversează opt comune. Caracteristicile hidrologice ale Divettei sunt furnizate de stația hidrologică situată pe teritoriul comunei. Debitul mediu lunar este de 1,67 m³/s. Debitul mediu zilnic maxim este de 34,9 m³/s, atins la viitura din 5 decembrie 2010. Debitul instantaneu maxim este de 47,5 m³/s, înregistrat în aceeași zi.

Trottebec, cu o lungime de 14 km, își are izvorul în comuna Brix și se varsă în Divette pe teritoriul comunei, după ce traversează patru comune . Caracteristicile hidrologice ale Trottebecului sunt furnizate de stația hidrologică situată pe teritoriul comunei. Debitul mediu lunar este de 0,299 m³/s. Debitul mediu zilnic maxim este de 5,43 m³/s, atins la viitura din 5 decembrie 2010. Debitul instantaneu maxim este de 9,32 m³/s, înregistrat la 24 decembrie 1999.

Pârâul Bucaille și pârâul Fay, care uda zona Croûte du Homet în secolul al XVIII-lea, au dispărut odată cu construirea portului militar.

Trei întinderi de apă completează rețeaua hidrografică: bazinul portuar al comunei Cherbourg, cu o suprafață totală de 278,1 ha (24,2 ha pe teritoriul comunei), lacul comunei Tourlaville (1 ha) și iazul Bu (0,1 ha).

Clima Climatul care caracterizează comuna este calificat, în 2010, drept „climat oceanic franc”, conform tipologiei climatice din Franța, care număra atunci opt mari tipuri de climate în zona metropolitană. În 2020, comuna este încadrată în tipul „climat oceanic” în clasificarea stabilită de Météo-France, care identifică acum doar cinci mari tipuri de climate în metropolă. Acest tip de climat se manifestă prin temperaturi blânde și precipitații relativ abundente (legate de perturbațiile venite din Atlantic), distribuite pe tot parcursul anului, cu un maxim ușor din octombrie până în februarie .

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 11,1 °C, cu o amplitudine termică anuală de 10,5 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 925 mm, cu 14,2 zile de precipitații în ianuarie și 6,7 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică instalată în comună, este de 11,8 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 838,6 mm .

Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Cherbourg-en-Cotentin este clasificată ca o comună urbană, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea face parte din unitatea urbană Cherbourg-en-Cotentin, o aglomerare intradepartamentală care reunește trei comune, dintre care ea constituie orașul-centru . În plus, comuna aparține zonei metropolitane Cherbourg-en-Cotentin, al cărei oraș-centru este. Această zonă, care cuprinde 77 de comune, este clasificată în categoria zonelor cuprinse între 50.000 și mai puțin de 200.000 de locuitori .

Comuna, mărginită de Canalul Mânecii, este, de asemenea, o comună litorală în sensul legii din 3 ianuarie 1986, cunoscută sub numele de legea litoralului . Dispoziții urbanistice specifice se aplică aici pentru a proteja spațiile naturale, siturile, peisajele și echilibrul ecologic al litoralului, cum ar fi, de exemplu, principiul interdicției de construire în afara zonelor urbanizate pe fâșia litorală de 100 de metri sau mai mult, dacă planul local de urbanism prevede acest lucru .

Căi de comunicație și transporturi Căi rutiere Din punct de vedere istoric, Cherbourg-en-Cotentin a constituit capătul vestic al șoselei naționale 13, care traversa orașul prin zona „Rouges Terres” și pe bulevardul Paris, venind dinspre La Glacerie. În anii 1990, un traseu de ocolire al acestei șosele naționale, devenită între timp E3 și E46, a deviat traficul prin La Glacerie și Tourlaville, pe un ax cu trei benzi între La Glacerie și sensul giratoriu Penesme din Tourlaville, apoi pe 2 × 2 benzi până la sensul giratoriu cunoscut sub denumirea de Pyrotechnie. Acest ansamblu rutier constituie centura estică a orașului Cherbourg, prezentată mai detaliat în paragraful următor.