– |} Calea ferată industrială Fieni–PucheniMurgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 133 (colocvial Mocănița Industrială Moroeni,Nicolae, Vlad-Adrian; Mocănița Industrială Moroeni; cfristoriesicotidian.ro, 11 noiembrie 2022; accesat la 4 septembrie 2025 anterior de 1954-1955 cunoscută drept Calea ferată forestieră Fieni–Moroeni) este o cale ferată industrială cu ecartament îngust care leagă Fabrica de Ciment Fieni de stația de încărcare de la Pucheni (comuna Moroeni), punct terminus al (actualei) benzii transportoare care vine de la cariera de calcar Lespezi.

Traseul are o lungime de 15 km și urmează traseul Fieni–Pietroșița–Moroeni – Pucheni. Între Fieni și Pietroșița, calea ferată îngustă merge în paralel cu calea ferată cu ecartament normal Titu–Târgoviște-Pietroșița (CFR 104).

Istoric Principalul interes aflat în cauză la începutul secolului al XX-lea în ce privește conectarea zonei la rețeaua feroviară a fost reprezentat de valorificarea lemnului și a materialelor de construcție.Proiectul feroviar românesc..., Popescu, 2014, p. 71

Tentativele de extindere a căii ferate normale spre Sinaia

Din 1912, localitatea Fieni a avut acces la calea ferată prin intermediul liniei Târgoviște–Pietroșița, ceea ce urma să ușureze transportul produselor pe distanțe lungi.Murgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 24

Din start, încă din 1906, extensia căii ferate normale de la Pucioasa prin Pietroșița spre Moroeni a fost considerată de interes local.Proiectul feroviar românesc..., Popescu, 2014, p. 70 Aceasta urma să fie o prelungire a liniei Titu–Târgoviște-Pucioasa și să fie racordată în viitor, la Sinaia, la linia Ploești–Brașov. Tronsonul Pietroșița–Moroeni, deși prevăzut într-o lege din 1910, precum și racordul Moroeni–Sinaia care necesita unele lucrări de artă mai complicate nu au mai ajuns însă să fie executate,Proiectul feroviar românesc..., Popescu, 2014, p. 72 cu toate că erau justificate din punct de vedere economicConstruirea căilor ferate din județul..., Ionescu, 1978-1979, p. 308 și tronsonul Moroeni–Sinaia ar fi avut un rol proiectatProiectul feroviar românesc..., Popescu, 2014, p. 75 de descărcare și scurgere (respectiv de „scurtcircuitare” sau de preluare de trafic).Proiectul feroviar românesc..., Popescu, 2014, p. 74

Deși s-a avut în vedere așadar problema prelungirii căii ferate de la Pietroșița spre Sinaia, prin Moroeni, s-au executat în acest sens numai unele lucrări pe viitoarea secțiune Pietroșița–Moroeni pe o distanță de 4,4 km. ÎntrerupteConstruirea căilor ferate din județul..., Ionescu, 1978-1979, p. 305 atât din cauza lipsei fondurilor, cât și din cauza intrării României în Primul Război Mondial, lucrările au fost reluate în 1922 într-un ritm foarte lent și au fost sistate din nou în 1931, din cauza crizei economice.

Edificarea rețelei de transport local al materiilor prime După anul 1900 a fost edificată o cale ferată forestieră cu ecartament îngust de 760 mm de la Fieni până după Moroeni, destinată transportului masei lemnoaseNicolae, Vlad-Adrian; Istoria căilor ferate din Dâmbovița; cfristoriesicotidian.ro, 18 septembrie 2024; accesat la 4 septembrie 2025 spre fabrica de cherestea din Fieni.

În 1922 a început să funcționeze la Fieni fabrica de ciment.Murgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 27 Pentru transportul materiilor prime de la cariere la Fabrica de ciment Fieni s-au utilizat atât căile ferate cu ecartament îngust, cât și funicularele. Astfel, de pe valea Runcului transportul se făcea pe o cale ferată de 22 km operaționalizată de două locomotive și două drezine. După ce calcarul din apropierea fabricii a fost epuizat, s-a dat în folosință în 1928 un funicular spre Piatra Ursului, la care s-a adăugat în 1936 un tronson până la cariera Sălătruc și apoi în 1941 un tronson până la cariera Lespezi, lungimea liniei de funicular Fieni–Lespezi ajungând la 27 km (cel mai lung traseu din România acelei epoci).Murgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 38

Creșterea capacității de producție a fabricii s-a însoțit și de creșterea necesarului de materii prime, drept care vechiul funicular care ajungea până la cariera Lespezi a fost înlocuit cu 2 linii de funicular bicabluMurgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 67 lungi de 7,5 kmMurgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 69 (9 km după o altă sursă). Construcția acestora a început în 1954 și darea lor în funcțiune s-a făcut în 1955. Stația lor terminus a fost edificată pe valea Ialomiței*; Serverul cartografic pentru patrimoniul cultural național; map.cimec.ro, layer: Hărți sovietice (scara 1: 50.000); hărțile: L-35-099-B & L-35-100-A; accesat la 4 septembrie 2025 la Pucheni, de unde s-a construit pentru transportarea în continuare a materieie prime o linie de cale ferată industrială cu ecartament de 760 mm, lungă de 15 km, care ducea la Fieni (preluându-se traseul vechii căi ferate forestiere, care a fost desființată). Aceasta a fost pusă în funcțiune cu 1 an mai devreme, în 1954.

Conectat la sectorul Fieni–Pucheni, la Pucheni, a existat un tronson de cale ferată pe direcția nord-est pe valea Ialomicioarei estice, capătul său terminus fiind orientat spre nord pe valea afluentului de dreapta al Ialomicioarei, Cărpeniș. Acesta a fost desființată în anii 1960.

Situația prezentă

În prezent mai există sectorul de pe valea Ialomiței, care pornește de la Fieni și suie în amonte până la Pucheni. Acesta începe în spațiul dintre gara Fieni și DN71 și avansează pe vale pe partea dreaptă a Ialomiței în paralel cu traseul căii ferate care vine dinspre Târgoviște și se oprește la Pietroșița, pe traseul Dealu Mare–Pietroșița–Lunca–Moroeni–Pucheni. De la Pietroșița trece pe stânga râului, pentru ca înainte de final, la Pucheni, în amonte de traversarea peste Ialomicioara, să treacă din nou pe malul drept al văii Ialomiței.ArcGIS Entreprise; Harta Topografică a României ; geoportal.ancpi.ro; accesat la 4 septembrie 2025

Există porțiuni de traseu al căii ferate care sunt situate adiacent DN71, calea ferată îngustă intersectând-ul pe aceasta la Pietroșița.

Actual transportul materialului calcaros se realizează cu benzi transportoareHeidelbergCement România S.A. – Fabrica de ciment Fieni; ISinteză a raportului anual de mediu – 2020 HeidelbergCement România S.A. – Fabrica de Ciment Fieni ; heidelbergmaterials.ro; p. 2; accesat la 4 septembrie 2025Murgescu & Sora; 100 de ani de ciment la Fieni, 2014, p. 67 și feroviar. Trenurile de transport ale materiei prime venite de la cariera Lespezi au tracțiunea asigurată de locomotive diesel tip fabricate la uzinele Uzinele „23 August” și circulă de luni până sâmbătă, la un interval de 30 de minute pe sens.

Note

Bibliografie Ionescu, Dumitru. P.; Construirea căilor ferate din județul Dâmbovița; Valachica. Studii și cercetări de istorie și istoria culturii, 1978-1979; pp. 295-312 Murgescu, Bogdan & Sora, Andrei Florin; 100 de ani de ciment la Fieni; Noi Media Print; București; 2014; ISBN 978-606-572-039-8 Popescu, Toader; Proiectul feroviar românesc (1842-1916); Editura Simetria; București; 2014; ISBN 9789731872346 Lectură suplimentară Mandache, Daniel Adrian & Nicolae, Vlad-Adrian; Anotimpuri feroviare. Calea ferată îngustă – Fieni; Editura Cetatea de Scaun; Târgoviște; 2025; ISBN: 978-606-537-798-1 Iordănescu, D. & Georgescu, C.; Construcții pentru transporturi în România (1881-1981); Centrala de Construcții de Cai Ferate; București; 1986 Stancu, Dumitru T; Combinatul de lianți și azbociment Fieni - 60 de ani de producție (1923-1983); Târgoviște; 1983 Monografia Fabricii de ciment Fieni (1914-1994); Iași; Editura Polirom; 1994

Legături externe

Video: tren tractat de locomotiva L45H-071 la Moroeni; youtube.com, 29 septembrie 2015

Fieni–Pucheni Categorie:Transportul în județul Dâmbovița Categorie:Fieni