Ocupația rusească a Cernăuților a avut loc în timpul Primului Război Mondial, în trei etape: septembrie–octombrie 1914, noiembrie 1914–februarie 1915 și iunie 1916–august 1917.

Context La 28 iulie 1914, odată cu declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei, a început Primul Război Mondial. În ziua următoare, 29 iulie, Imperiul Rus a declarat mobilizarea generală. Ca răspuns, pe 1 august Imperiul German, iar pe 6 august Austro-Ungaria au declarat război Rusiei.

Orașul de frontieră Cernăuți, capitala Ducatului Bucovinei, s-a aflat rapid sub amenințarea unei ocupații. Începând cu 6 august, în regiunea Bucovinei, considerată un teatru de război secundar, s-au desfășurat lupte locale între trupele de grăniceri austriece și cele ruse.

Accesul spre oraș era apărat de Divizia 43 Infanterie, comandată de feldmareșalul von Georgenegg.

La 17 august, unități ale Diviziei 1 de cavalerie din Timișoara, sub comanda generalului-maior baron Peteani von Steinberg, au ocupat Camenița. Asupra orașului a fost impusă o contribuție de război de 200.000 de ruble, fapt ce a creat un precedent și pentru Cernăuți.

La 23 august, prima tentativă majoră a rușilor de a cuceri Cernăuți a fost respinsă lângă satele Rarancea și Mahala.

Începând cu 27 august, armatele ruse 3 și 8 au declanșat o ofensivă rapidă asupra Galiției, obligând trupele austro-ungare să se retragă pentru a evita încercuirea. La 30 august, toate instituțiile au părăsit Cernăuțiul, mutându-se la Dorna.

În zorii zilei de 31 august, geniștii austrieci au aruncat în aer podurile de fier peste Prut și au incendiat podul de lemn din suburbia Horecea.

Prima ocupație (septembrie – octombrie 1914)

Predarea orașului La 2 septembrie 1914, Comandamentul Rus a transmis o scrisoare primarului Salo Weisselberger, semnată de locotenentul Pigarevski din Regimentul 48 Infanterie, prin care i se cerea predarea orașului.

În urma negocierilor, s-a convenit: păstrarea vieții și bunurilor locuitorilor; rămânerea primarului și a consiliului municipal în funcții; nepreluarea de ostatici; menținerea gărzii publice; funcționarea rețelei de apă; staționarea unui mic contingent de trupe rusești.

În aceeași seară, trupele rusești au intrat în Cernăuți.

Predarea oficială a orașului s-a făcut în prezența primarului Weisselberger, a adjuncților săi (consilierul Barleon și dr. Dorimedont Popovici), a deputaților municipali și a reprezentanților clerului ortodox și catolic.

Trupele de ocupație au fost reprezentate de generalul-maior Tigran Ariutinov și generalul-maior Aleksandr Pavlov. Ariutinov a proclamat anexarea orașului la Imperiul Rus, contrar dreptului internațional.

Asupra orașului a fost impusă o contribuție de 600.000 de ruble, redusă ulterior la 300.000 prin intervenția mitropolitului Vladimir de Repta. Suma strânsă pe 3 septembrie a fost returnată ulterior orașului.

Administrația militară Comandant al orașului a fost numit căpitanul Kirienko, secondat de căpitanul Romanenko. Trupele cazace s-au remarcat prin jafuri și abuzuri.

La 8 septembrie a sosit generalul-maior Navroțki, guvernator militar temporar. La 9 septembrie, căpitanul Lopatin l-a înlocuit pe Kirienko ca și comandant al orașului.

Pentru lipsa de numerar, la 9 septembrie au fost tipărite bonuri municipale (Gutscheine) în valoare de 200.040 coroane, dar ocupația rusă a impus un curs forțat defavorabil (1 rublă = 3 coroane și 33 fileri), ceea ce le-a devalorizat rapid.

Pe 11 septembrie, contrar convențiilor internaționale, soldații austrieci răniți au fost considerați prizonieri de război și deportați în Rusia.

Administrația civilă La 15 septembrie a sosit Serghei Evreinov, numit guvernator civil al Cernăuților. În noaptea de 16 septembrie, primarul Weisselberger și alte personalități locale (Mayer Ebner, Nicu Flondor) au fost arestate și deportate în Siberia.

Consiliul municipal a fost dizolvat, iar primar a fost numit Temistocle Bocancea, secondat de dr. Maximilian Hacman.

Limba germană a fost interzisă în administrație și presă, fiind impuse amenzi și pedepse pentru folosirea ei. A fost introdusă ora Petrogradului și restricții de circulație. Garda publică a fost dizolvată și înlocuită de o poliție rusă, formată parțial din foști deținuți eliberați.

Eliberarea orașului În noaptea de 20 octombrie, trupele ruse au început retragerea. La 21 octombrie au intrat în oraș primele unități austro-ungare, iar trei zile la rând populația a sărbătorit eliberarea.

A doua ocupație (noiembrie 1914 – februarie 1915) Orașul a fost abandonat de trupele austro-ungare și refugiați în noaptea de 26/27 noiembrie 1914. Pe 28 noiembrie, Cernăuțiul a fost predat colonelului cazac Sehin, cu următoarele condiții: menținerea administrației temporare locale; păstrarea ordinii prin patrule militare și gardă civilă; reluarea funcționării utilităților (apă, electricitate); introducerea timpului Petersburgului și arborarea drapelelor rusești; restricții de circulație și interzicerea adunărilor.

În primele trei zile (28–30 noiembrie), orașul a fost jefuit de trupele cazace.

Administrația rusă a impus rechiziții și interdicții pentru populația evreiască, confiscând bunurile comunității și impunând o contribuție de 50.000 de ruble. Numeroși evrei au fost luați ostatici.

Eliberarea a avut loc la 17 februarie 1915, când Armata Austro-Ungară a reintrat în oraș.

A treia ocupație (iunie 1916 – august 1917)

Aceasta a fost cea mai lungă ocupație a orașului. La finalul acesteia, când trupele ruse au părăsit orașul, acestea au jefuit și au incendiat tot ce au prins în cale. În ultima noapte, au fost distruse: centrala electrică, viaductul, mai multe poduri, linia de cale ferată. Secția de poliție, cazărmile, întreprinderile, gara principală și turnul de aer au fost bombardate.

În total, ocupația rusească a orașului a provocat pagube de 33.250.000 de coroane austriece.

Note

Bibliografie История города Черновцы. Том 2. – Черновцы, 2010. Кулаковский П. «Черновцы в годы Первой мировой войны». – Киев, 2004.

Vezi și Gubernia Cernăuți Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord

Categorie:Istoria Cernăuțiului Categorie:Bucovina în Primul Război Mondial Categorie:Ocupație militară