Ștefan Nosievici (după grafia austriacă: Stefan Nosiewicz; ) a fost un compozitor român și fondator al corului și cvartetului de coarde al Societății Filarmonice din Suceava.
Biografie Fiul unui preot greco-ortodox, Theodor Nosievici, provenea dintr-o familie de origine slavă din Bucovina. A urmat între 1853 și 1856 Institutul Teologic Greco-Ortodox din Cernăuți, iar în perioada 1858–1860 a activat ca suplinitor la Gimnaziul de Stat din Cernăuți, unde a predat matematică, fizică, chimie și limba ruteană.
În perioada premergătoare deschiderii gimnaziului din Suceava, Nosievici a fost selectat împreună cu alți tineri români din Bucovina, printre care Ieronim Munteanu, Demetriu Isopescul și Arteniu Ieremievici, de „monastirea lui Iliesiu Vodă, de pe țărmurile Siretului” pentru a urma studii universitare la Viena, în vederea pregătirii de profesori români pentru noul gimnaziu. Provenind din familii fără resurse materiale, tinerii au beneficiat de un mic stipendiu de 400 florini aur (crescut, din toamna anului 1862, la 500 florini), acordat din fondurile aceleiași mănăstiri, pentru acoperirea cheltuielilor de trai și studiu. Astfel, între 1860 și 1863, Nosievici a urmat cursurile Universității din Viena, unde a studiat științe naturale și matematică.
Din 1863 a fost suplinitor la Gimnaziul Greco-Ortodox Superior, predând matematică, fizică, chimie și muzică; printre elevii săi s-au numărat Ciprian Porumbescu și Isidor Vorobchievici. Conform unor surse, Nosievici era era familiarizat cu limba și folclorul rutean.
În 1867 a organizat Reuniunea de Cântări din Suceava și a fondat un cvartet de coarde în cadrul Societății Filarmonice locale. Talentul său muzical, format la Cernăuți și desăvârșit la Viena, s-a reflectat în numeroase compoziții corale, dintre care cele mai cunoscute sunt „Drum bun!” (numit și „Marșul ostașilor români în Basarabia”) și „Tătarul”, ambele pe versuri de Vasile Alecsandri.
Deces A murit la , la vârsta de 35 de ani. Conform necrologului publicat în numărul din al ziarului Albina, Nosievici a decedat în urma unui „morbu îndelungatu de peptu”.
În ultimele luni ale vieții, Nosievici a fost sprijinit de Vasilică Popovici, care i-a oferit adăpost și îngrijire. Înmormântarea sa a avut loc în cimitirul bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și a fost participată de preoți, colegi profesori, elevi și alte persoane din comunitatea locală. La ceremonie au fost rostite patru discursuri funerare de către preot și colegi, iar corul elevilor gimnaziului și membrii „Reuniunii cantorale” au interpretat imnuri muzicale în onoarea sa.
Lucrări Nosievici și-a scris toate lucrările muzicale pentru cor bărbătesc.
Tătarul, versuri de Vasile Alecsandri. Colecțiune de coruri, publicată la Editura Societatea Armonia, 1885. Cântecul Margaretei, versuri de Vasile Alecsandri. Serenadă Sub o culme de cetate Marșul ostașilor români în Basarabia. Textul cântecului „Drum bun” a fost scris tot de Vasile Alecsandri, iar corul religios al lui Ion Bănescu l-a interpretat în 1886 la București.
Note
Categorie:Nașteri în 1833 Categorie:Nașteri pe 24 octombrie Categorie:Decese în 1869 Categorie:Decese pe 24 noiembrie Categorie:Compozitori români