Creutzwald

Creutzwald este o comună franceză situată în departamentul Moselle, în regiunea Grand Est, la granița Franței cu Germania. Ea se află în regiunea naturală Warndt.

Un decret din 24 martie 1809 a atașat comunele Creutzwald-la-Houve și Creutzwald-Wilhelmsbronn la cea a Creutzwald-la-Croix, care a fost redenumită Creutzwald la 30 iulie 1961.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Localizare Creutzwald este situat la granița franco-germană, învecinându-se direct cu Überherrn pe partea germană. Orașul împarte de asemenea o pădure, Warndt, cu Germania și, fiind amplasat în apropierea autostrăzii A4 și a Bundesautobahn 620, constituie o importantă rută de tranzit.

Comune limitrofe

Hidrografie Comuna este situată în bazinul hidrografic al Rinului, în cadrul bazinului Rin–Meuse. Ea este drenată de râul Bisten, pârâul Diesen, șanțul Schneiderwiesgraben, pârâul Glockenhoff și pârâul Leibsbach.

Bisten, cu o lungime totală de 15,8 km pe teritoriul Franței, este un râu care își are izvorul în comuna Bisten-en-Lorraine și se varsă în Saar, pe malul stâng, la Wadgassen, în Germania.

Climă În 2010, clima comunei este de tip climat al marginilor montane, conform unui studiu al CNRS, bazat pe o serie de date aferente perioadei 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului din Franța metropolitană, în care comuna este clasificată cu un climat semi-continental și se află în regiunea climatică Lorena, platoul Langres, Morvan, caracterizată printr-o iarnă aspră (1,5 °C), vânturi moderate și ceață frecventă în toamnă și iarnă.

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 9,9 °C, cu o amplitudine termică anuală de 17 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 864 mm, cu 12 zile de precipitații în ianuarie și 9,5 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Seingbouse la 14 km distanță în linie dreaptă, este de 10,5 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 731,4 mm.

Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Creutzwald este clasificată drept centură urbană, conform noii grile comunale de densitate în șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea aparține unității urbane Creutzwald, o aglomerație intra-departamentală care reunește trei comune, dintre care este oraș-centru. De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a orașului Creutzwald, al cărei pol principal este. Această arie, care reunește opt comune, este clasificată în categoria ariilor cu mai puțin de 50 000 de locuitori.

Ocuparea terenurilor Ocuparea terenurilor din comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este caracterizată prin ponderea ridicată a pădurilor și a mediilor semi-naturale (60,5 % în 2018), aflate în scădere față de 1990 (62 %). Repartizarea detaliată în 2018 este următoarea: păduri (55 %), zone urbanizate (17,8 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicație (8,9 %), medii cu vegetație arbustivă și/sau ierboasă (5,5 %), zone agricole heterogene (5,3 %), mine, gropi de gunoi și șantiere (3,6 %), zone umede interioare (1,8 %), terenuri arabile (1,2 %), ape continentale (0,9 %). Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent).

thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).

Toponimie Mențiuni vechi: Critzvald (1680), Craisvald (1681), Criswald (1721), Critzwaldt-la-Croix (1762), Critzwaldt (1779), Creutzwald la Croix (1793), Creutzvaldt-la-Croix (1801), Creutzwald (1961).

În francica lorenă: Kritzwald și Kreizwald. În germană: Kreuzwald.

În germană sau în francica lorenă: „Crucea din Pădure”.

Istorie Apartenențe geografice 843: Francia de Mijloc (Tratatul de la Verdun) 925: Sfântul Imperiu Roman – Ducatul Lorena 1736–1766: Ducatul Lorena (Tratatul de la Viena) 1766–1791: Regatul Franței 1791–1871: Franța 1871–1918: Imperiul German – Alsacia-Lorena, teritoriu imperial Reichsland Elsaß-Lothringen 1918–1939: Franța (Tratatul de la Versailles) 1940–1945: Anexare de către Germania Nazistă Din 1945: Franța

Evul Mediu La origine, Creutzwald era format din patru sate independente: Creutzwald-la-Croix, Villers-la-Croix, Wilhelmsbronn și Creutzwald-La Houve.

Epoca modernă Patru sate au dat naștere localității Creutzwald: Creutzwald, sau Crisvald; Villers La Croix, actualul Neudorf („satul nou”); Wilhelmsbronn, actualul cartier Nassau; La Houve.

În anul 1601, familia de Condé a achiziționat „pădurea La Croix” sau Creutzwald, care aparținuse abației Sainte-Croix din Bouzonville. Această enclavă din Warndt fusese vândută în 1594 de călugării din Busendorf (Bouzonville) domnului Étienne de Héning, care la rândul său o revinde, în 1601, gentilomului sticlar calvinist Louis de Condé. Curând, în jurul unei prime fabrici de sticlă, aflate în apropierea bisericii din Centru, s-a format un mic cătun. Acesta a preluat numele pădurii: Creutzwald („pădurea Crucii”). În 1607, nu departe de aici, s-a constituit un nou sat (Neudorf), care a primit numele de Villers La Croix în onoarea Françoisei de Villers, a doua soție a lui Louis de Condé. În 1611, Creutzwald a devenit reședința unei seigneurii aflate sub suveranitatea Lorenei. Primele două sate au fost parțial distruse în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618–1648). Majoritatea locuitorilor, în esență protestanți, s-au risipit. O parte dintre aceștia s-au întors după război, atrăgând după ei noi coloniști, de această dată preponderent catolici. În 1626, Daniel de Condé a întemeiat pe pământurile contelui Guillaume de Nassau-Sarrebruck o nouă așezare, care a primit numele de Wilhelmsbronn: actualul cartier Nassau. Astfel, trei sate independente au coexistat, fiecare cu propria fabrică de sticlă, cu morile și spălătoriile sale, până în 1644, când Creutzwald a încorporat Villers La Croix, formând satul Creutzwald La Croix.

Locuitorii, deveniți între timp majoritar catolici, au frecventat o primă capelă, probabil din lemn, ridicată în 1653 pe un teren pus la dispoziție de seniorii de Condé. În 1705, ducele Leopold I a acordat documentul de întemeiere al unei fabrici de sticlă în locul numit La Houve, pe malul stâng al râului Bisten, pentru a relansa economia acestei regiuni aflate sub suveranitatea sa. Astfel, a luat naștere un nou sat, care a primit numele La Houve. O biserică din piatră a fost construită în 1730 pe amplasamentul actualei biserici din Centru, pentru a o înlocui pe cea veche, devenită prea mică. Amenințând ruină și reconstruită de mai multe ori, această biserică a căpătat forma actuală în 1911, din inițiativa abatelui Stenger.

Cele trei comune au fost alipite Franței în 1766. În cele din urmă, printr-un decret al lui Napoleon I din 24 martie 1809, Creutzwald La Croix, Creutzwald-Wilhelmsbronn și Creutzwald La Houve au fost reunite într-o singură comună: Creutzwald. Mai târziu, comuna a fost din nou rebotezată: Creutzwald-la-Croix. Această denumire se păstrează și astăzi pe fațadele gării. În final, în 1961, orașul a redobândit numele pădurii sale de origine: Creutzwald.

Spre deosebire de alte comune din cantonul Sarrelouis, Creutzwald nu a fost cedat Prusiei prin tratatul de la Paris din 1815, ci a rămas parte a regiunii Moselle.

Epoca contemporană

La fel ca și celelalte comune ale actualului departament Moselle, Creutzwald a fost anexat la Imperiul German între 1871 și 1918. După două generații de pace și prosperitate, locuitorii din Moselle au luptat în mod firesc pentru Imperiul German în 1914. Mulți aveau să cadă sub uniforma germană, pe Frontul de Est, dar și pe cel de Vest, în special în Franța și în Flandra. Supuși loiali ai Împăratului, foarte puțini locuitori ai Moselle și-au trădat Patria pentru a se alătura trupelor franceze. Totuși, victoria franceză din 1918 a fost bine primită de locuitorii cantonului, bucuroși să regăsească pacea.

Al Doilea Război Mondial, drama anexării de facto la cel de-al Treilea Reich nazist și luptele pentru eliberare aveau să marcheze multă vreme conștiințele. Comuna a fost eliberată abia la 4 decembrie 1944.

Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1800. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare.

În 2022, comuna număra 12 389 locuitori, în scădere cu -6,07 % față de 2016 (Moselle: +0,52 %, Franța fără Mayotte: +2,11 %).

Cultură locală și patrimoniu Locuri și monumente Lacul Creutzwald Lacul Creutzwald Lacul Creutzwald este un bazin de apă artificial alimentat de râul Bisten. Adevărat plămân verde al orașului, situat în imediata apropiere a sălii de spectacole „Baltus Le Lorrain” și a bazei nautice, lacul și parcul său reprezintă înainte de toate un spațiu de relaxare și de promenadă pe o distanță de 2,5 kilometri.

Arboretumul său, zonele de joacă pentru copii, mini-golful, pista pumptrack, clubul de navigație cu vele și posturile de pescuit oferă posibilitatea practicării numeroaselor activități de agrement. Nu departe de aici, restaurante, gelaterii și cofetării îi întâmpină pe vizitatori. Tot aici se organizează și evenimente locale, precum piețe în aer liber, competiții sportive sau manifestări culturale.

Lacul Creutzwald este considerat unul dintre simbolurile orașului, întrucât reprezintă una dintre activitățile turistice remarcabile ale comunei. De asemenea, contribuie la atractivitatea localității pe plan regional, mai ales în timpul sezonului estival.

Edificii civile Vestigii ale unei necropole galo-romane Bazin de apă (creat în 1967, pe albia râului Bisten) și spațiu verde al lacului Traseu istoric alcătuit din 14 plăci bilingve Arboretum Fosta mină de la La Houve Primăria, situată în piața Pieței (place du Marché) Monumentul eroilor căzuți Sala Baltus le-Lorrain, inaugurată în octombrie 2000 Baza nautică Mini-golf Regia municipală de electricitate Postul de televiziune local CVS, înființat în 1988, fiind astfel una dintre primele televiziuni locale din Franța Mediateca Warndt Borne vechi ale frontierei franco-germane Case vechi Foste cartiere miniere Spitalul din Creutzwald, construit între 1908 și 1909 de către Société des Mines de la Houve; în prezent pol geriatric

Edificii religioase

Biserica Sainte-Croix sau „biserica din Centru” – construită în 1730, reconstruită între 1763 și 1771, extinsă în 1862 (prin adăugarea unui nartex și a unui turn-clopotniță monumental) și transformată în 1911, la inițiativa parohului Stenger, în stil romano-bizantin, cu cupolă. Biserica Sainte-Thérèse din cartierul Neuland, secolul XX. Biserica Notre Dame de Fatima, secolul XX. Biserica Christ-Roi, secolul XX. Capela Sainte-Barbe, secolul XX, distrusă după 2013 (de precizat). Biserica luterană, situată pe strada Gării, construită între 1957 și 1963. Biserica neo-apostolică, strada General-Hoche. Moscheea Al-Fath. Moscheea din cartierul Maroc. Grota de la Lourdes – construită în 1925, situată în inima cartierului Neuland, pe strada Havre.