Aurel Crăciunescu (n. 29 iunie 1877, Satchinez, jud. Timiș – d. 19 martie 1944, Băile Herculane) a fost un preot și profesor de teologie român, doctor în teologie la Cernăuți, personalitate marcantă a vieții bisericești și culturale interbelice, militant pentru unitatea bisericii ortodoxe românești și pentru educația tinerilor.
Biografie Viitorul profesor s-a născut în comuna Satchinez, județul Timiș, la 29 iunie 1877, în familia preotului din sat. A urmat școala primară în satul natal, apoi Liceul Piarist din Timișoara (1888–1894) și cursurile de liceu la Blaj (1894–1896), unde și-a susținut bacalaureatul.
Între 1896 și 1899 a urmat studii teologice la Arad, apoi la Universitatea din Cernăuți, unde în 1902 a obținut titlul de doctor în teologie, urmând în paralel cursuri de pedagogie, filosofie și istorie.
Și-a început activitatea ca secretar la Mănăstirea Hodoș-Bodrog (1901–1902), apoi a activat la Arad ca arhivar și secretar al episcopului Ioan Papp (1903). În același an a fost numit profesor la Seminarul Teologic „Andreian” din Sibiu, unde a predat istorie și religie, iar din 1906 a devenit profesor titular la Secția Teologică, predând teologie biblică, istorie bisericească, omiletică și, din 1924, limba ebraică.
A fost hirotonit preot în 1906 de mitropolitul Ioan Mețianu. În timpul Primului Război Mondial (1916–1918) a fost preot militar în armata austro-ungară, îngrijindu-se de soldații români. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ca reprezentant al Seminarului Andreian.
În 1931 a fost numit secretar general în Ministerul Cultelor din București și profesor de religie la Școala de Arte și Meserii CFR, ulterior la Liceul „Regina Maria”.
A fost membru al Asociației ASTRA, al Asociației Clerului Ortodox, precum și secretar al Fundației Gojdu. A slujit în mai multe parohii, inclusiv la Biserica „Sfântul Nicolae” (Rusă) din București.
S-a pensionat în 1941 și a murit la 19 martie 1944, fiind înmormântat la Băile Herculane.
Activitate publicistică A publicat numeroase articole, predici și studii în reviste de specialitate precum Revista Teologică (Sibiu), Revista Tinerimii Române (București), Telegraful Român și Anuarele Institutului Biblic Teologic din Sibiu.
Printre studiile sale se numără: „Religiunea, originea și necesitatea creșterii religioase” (1904/1905) „Critica biblică mai înaltă” (1907) „Mitropolitul Andrei și Sfânta Scriptură” (1909) „Disertație la Centenarul Seminarului Andreian” (1909)
Moștenire A fost considerat un profesor carismatic și optimist, supranumit de studenți „Domnul”. A rămas în memoria contemporanilor ca un preot cu vocație, om de cultură și apărător al drepturilor românilor din Transilvania.
Bibliografie Neaga, Preot Dr. Nicolae, „Dr. Aurel Crăciunescu (1877-1943)”, în Revista Teologică, Anul XXXIII, 1943, nr. 3-4. Rădoi-Dâmboianu, Doina Anca; Dâmboianu, Mihai, Ioan Bran Pop de Lemeny et Kozla „Un stejar falnic bătrân”, Brașov, 2014. Dicționarul Teologilor Români – Aurel Crăciunescu
Legături externe Articol despre Aurel Crăciunescu pe crestinortodox.ro
Categorie:Nașteri în 1877 Categorie:Nașteri pe 29 iunie Categorie:Decese în 1944 Categorie:Decese pe 19 martie Categorie:Preoți ortodocși români Categorie:Profesori de teologie români Categorie:Absolvenți ai Universității din Cernăuți Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Membri ai ASTRA Categorie:Oameni din județul Timiș