miniatura|206x206px|Un scaner de amprenteindependent, cum ar fi cel folosit la intrarea într-o clădire Scanerele de amprente sunt un tip de dispozitiv biometric de securitate care identifică o persoană prin identificarea structurii amprentelor sale. Acestea sunt utilizate în secțiile de poliție, în industriile de securitate, în smartphone-uri și alte dispozitive mobile.
Amprente Oamenii au modele de creste de frecare pe degete, acestea se numesc amprente. Amprentele digitale au un nivel de detaliu unic, sunt durabile pe tot parcursul vieții unui individ și dificil de modificat. Datorită combinațiilor unice, amprentele digitale au devenit un mijloc ideal de identificare.
Tipuri de scanere de amprente digitale miniatura|Un scaner de amprente într-o închisoare din Statele Unite Există patru tipuri de scanere de amprente:
Scanerele optice preiau o imagine vizuală a amprentei digitale folosind o cameră digitală. Scanerele capacitive sau CMOS utilizează condensatoare și, prin urmare, curent electric pentru a forma o imagine a amprentei digitale. Acest tip de scaner tinde să exceleze în ceea ce privește precizia. Scanerele de amprente cu ultrasunete utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a penetra stratul epidermic (exterior) al pielii. Scanerele termice detectează diferențele de temperatură pe suprafața de contact, între crestele și văile amprentelor.
Toate scanerele de amprente sunt susceptibile la falsificare prin amprente reproduse folosind fotografii și imprimare 3D.
Forme de construcție miniatura|180x180px|Scaner de amprente pe un smartphone (stânga jos) Fiecare tip de senzor de amprentă poate lua două forme de bază: scanerul de amprente mobil și cel stagnant.
Stagnant : Modulul de scanare este montat static, iar utilizatorul trebuie să își miște degetele peste el. Aceasta este o variantă mai ieftină, dar și mai puțin fiabilă decât forma mobilă. Imagistica poate fi mai puțin ideală dacă degetul nu este târât peste zona de scanare la o viteză constantă. Deplasare : Modulul de scanare este montat pe o suprafață mobilă, în timp ce degetul utilizatorului poate rămâne static. Deoarece această configurație permite modulului de scanare să transmită amprenta la o viteză constantă, această metodă este în general mai fiabilă.
Factori de formă
Periferice Cititoarele de amprente suplimentare pentru PC-uri au apărut inițial la sfârșitul anilor 1990 sub formă de module PCMCIA. Microsoft a lansat un model din linia sa IntelliMouse cu cititor de amprente integrat în 2005.
Cititori integrați Laptopurile cu cititoare încorporate au apărut cam în aceeași perioadă cu cititoarele periferice cu dispozitive precum NEC MC/R730F. IBM a produs laptopuri cu cititoare integrate începând cu 2004. Apple a introdus scanere de amprente pe dispozitivele sale sub numele de Touch ID în 2013. Acestea au fost lansate inițial pe iPhone 5S, tehnologia rămânând exclusivă pentru iPhone până la lansarea MacBook Pro din 2016. Atât pe laptopuri, cât și pe smartphone-uri, senzorul de amprentă folosește de obicei o interfață USB sau I2C internă.
Note
Categorie:Biometrie Categorie:Hardware Categorie:Tehnologie
Categorie:Articole bune - Informatică