Covrigul muscelean (cunoscut și ca covrig cu ou) este un produs de patiserie tradițional, specific Muscelului, o zonă etno-culturală și geografică din nordul județului Argeș,]. Produsul se distinge prin compoziția sa bogată în ouă și prin faptul că aluatul este aromatizat cu un amestec special de țuică (sau palincă de prune) și rom. Din punct de vedere vizual și gustativ, covrigul muscelean este descris ca fiind arămiu, pufos și aromat. Alături de colaci și cozonaci, acesta este un element culinar esențial în cadrul marilorunbaiatsiofata.ro/cofetaria/produs/covrig-muscelean/.

Istoric și origine

Tradiția orală plasează originea covrigului cu ou înainte de așezarea masivă a] în zonele subcarpatice ale Muscelului, datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Aria de răspândire a acestui produs corespunde, în mare, cu zona populată de ardeleni după sosirea lor în regiune.

Asocierea covrigului cu colăceii în cadrul marilor sărbători creștine este considerată de unii cercetători ca fiind legată de interzicerea colivei (oferta ceremonială pentru pomenirea morților) de către autoritățile habsburgice în]. Ca răspuns la această interdicție,] ar fi înlocuit coliva cu colăcei . În acest context, covrigul muscelean a preluat un rol similar în ritualurile de pomenire. De-a lungul timpului, rețeta s-a transmis și a fost îmbunătățită din generație în generație .

Rețeta tradițională și elemente distinctive

Prepararea covrigului muscelean necesită un proces migălos și o muncă neîntreruptă de la frământare până la coacere.

Ingrediente și secretul aluatului

Pentru obținerea unei cantități mari, potrivite coacerii într-un cuptor tradițional pe vatră, rețeta utilizează proporții mari de ingrediente, incluzând 4,5 kg de făină, 45 de ouă, 1 kg de zahăr, 0,5 litri de ulei, drojdie, precum și arome (coajă rasă de lămâie, esență de rom) și agenți de creștere (praf de copt, amoniac).

Secretul frăgezirii: Elementul distinctiv care asigură frăgezimea aluatului este utilizarea țuicii amestecate cu rom.

Leșia de fag: De asemenea, rețeta tradițională include utilizarea leșiei de fag, obținută din cenușă de fag amestecată cu apă fiartă.

Metoda de coacere

Coacerea se face în mod tradițional în cuptorul încins pe vatră, după ce jarul obținut din așchii (țăndări) de brad a fost îndepărtat.

Varianta din Stoenești

O variantă a rețetei, specifică zonei, presupune hidratarea aluatului exclusiv cu ouă și ulei, fără adaos de apă sau lapte. Această metodă include o etapă suplimentară esențială: covrigii modelați nu sunt lăsați la dospit din nou, ci sunt fierți direct, timp de 2-3 minute, în apă clocotită la care s-a adăugat o lingură de bicarbonat de sodiu. După fierbere, aceștia sunt lăsați să se usuce timp de 4-5 ore (sau peste noapte) înainte de a fi copți la 180°C.

Rol cultural și promovare

Covrigul muscelean este profund integrat în viața culturală și religioasă a comunității lereștene și a zonelor învecinate .

Funcția ritualică

Covrigul cu ou este nelipsit de la Crăciun, Paște și Rusalii, fiind împărțit, alături de colăcei și cozonaci, în ritualul de pomenire a celor trecuți în neființă. În săptămânile premergătoare acestor sărbători, gospodinele din satele muscelene lucrau neîncetat pentru prepararea acestor produse.

Festivalul covrigilor cu ou

În scopul de a salva și conserva această tradiție locală, Primăria și Consiliul Local al comunei Lerești organizează anual, de Rusalii, „Festivalul Covrigilor cu Ou” în cadrul evenimentului „Zilele Comunei Lerești”. La acest festival se desfășoară concursuri de cofetari și gospodine din localitățile învecinate, printre care Câmpulung și Bilcești, pentru a fi premiate cele mai reușite produse.

Atestare și recunoaștere

În anul 2011, societatea de patiserie și cofetărie „Un băiat și o fată” din Câmpulung a inițiat demersurile pentru atestarea produsului. Covrigul muscelean a fost înscris la sub eticheta „Covrig Muscelean” și a fost atestat ca produs tradițional de către MADR. Datorită acestor atestate, produsul a fost promovat la numeroase târguri și festivaluri de profil din țară și de peste hotare, alături de instituții publice.

Note

Categorie:Bucătăria românească Categorie:Produse de panificație Categorie:Județul Argeș