Genocidul din Gaza este distrugerea intenționată și sistematică a poporului palestinian din Fâșia Gaza, realizată de Israel în timpul Războiului din Gaza. Actele genocidare includ masacre, înfometare, provocarea de răni fizice și psihice grave și împiedicarea nașterilor. Alte acte includ blocada, distrugerea infrastructurii civile, distrugerea facilităților medicale, uciderea cadrelor medicale și a celor care caută ajutor, provocarea de strămutări forțate în masă, comiterea de violențe sexuale și distrugerea locurilor educaționale, religioase și culturale.
Până în august 2025, Ministerul Sănătății din Gaza, aflat sub controlul organizației islamist-jihadiste Hamas, (care furnizează informații ale căror acuratețe este disputată) raportase că cel puțin 60.138 de persoane din Gaza fuseseră ucise, adică 1 din fiecare 37 de oameni cu o medie de 91 de decese pe zi. Majoritatea victimelor sunt civili, dintre care cel puțin 50 % femei și copii. Comparativ cu alte conflicte globale recente, numărul cunoscut al deceselor în rândul jurnaliștilor, lucrătorilor umanitari și medicali, precum și al copiilor, este printre cele mai ridicate. Alte mii de cadavre rămân necontabilizate, sub dărâmăturile clădirilor distruse. Un studiu publicat în The Lancet a estimat 64.260 de decese cauzate de traumatisme până în iunie 2024, menționând un potențial număr mai mare atunci când sunt incluse și decesele indirecte. Războiul din Gaza a provocat dizabilități pentru mai mult de 21 000 de copii, astfel Gaza având cei mai mulți copii ampuțati pe cap de locuitor din lume.
În mai 2024, 84 % din centrele medicale din Gaza au fost distruse sau avariate. Numeroase situri de patrimoniu cultural, inclusiv toate cele 12 universități din Gaza și 80 % dintre școli au fost distruse.
La începutul conflictului, Israel a întrerupt furnizarea apei și electricității din Gaza, dar ulterior a restabilit parțial alimentarea cu apă. Blocada a contribuit masiv la înfometarea victimelor și la confirmarea stării de foamete. Proiecțiile arată că 100 % din populație se confruntă cu „niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută”, dintre care aproximativ 641 000 de persoane se află la niveluri catastrofale, în august 2025. 85 % din populația Gazei, peste 1,9 milioane de palestinieni, au fost strămutați forțat.
Guvernul Africii de Sud a fost primul și singurul care a inițiat proceduri, Africa de Sud v. Israel, împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), acuzând o încălcare a Convenției privind genocidul. Guvernul israelian a negat acuzațiile Africii de Sud și a susținut că Israel se apără. Într-o hotărâre inițială, CIJ a decis că Africa de Sud are dreptul să își aducă cazul, în timp ce palestinienii au fost recunoscuți ca având dreptul la protecție împotriva genocidului. Curtea a ordonat Israelului să ia toate măsurile aflate în puterea sa pentru a preveni comiterea actelor de genocid, să prevină și să pedepsească incitarea la genocid și să permită accesul serviciilor umanitare de bază, al ajutorului și al proviziilor în Gaza. Ulterior, Curtea a ordonat Israelului să mărească ajutorul umanitar către Gaza și să oprească ofensiva asupra Rafahului. Israelul nu a respectat ordinele Curții, continuând ofensiva asupra Rafahului prin strămutarea locuitorilor orașului și demolarea a mii de clădiri.
În iunie 2025, un raport al unui expert al ONU a numit Alphabet, Amazon, Microsoft și IBM drept „centrale pentru aparatul de supraveghere al Israelului și pentru distrugerea continuă a Gazei”, iar Palantir ca sursă de instrumente AI pentru armata israeliană. Raportul a menționat Allianz, Barclays, BlackRock și BNP Paribas pentru garantarea și achiziționarea de obligațiuni guvernamentale israeliene, pe care ONU le-a indicat drept principala sursă de finanțare a cheltuielilor militare ale Israelului. Mai multe corporații au fost acuzate că au profitat de genocidul din Gaza, iar directorii de la Lockheed Martin, General Dynamics și RTX Corporation au descris războiul din Gaza ca o sursă de creștere a profitului.
Este disputat faptul că atacurile israeliene din cadrul războiului din Gaza reprezintă un act de genocid. Human Rights Watch susține că au existat acte genocidare ale Israelului, dar nu este clar dacă intenția genocidară există. Centrul Beghin-Sadat pentru Studii Strategice, neagă de asemenea faptul că în Gaza ar avea loc un genocid, susținând că acuzațiile au la bază rapoarte falsificate de Hamas, care guvernează Fâșia Gaza. European Journal of International Law, un ziar european dedicat dreptului internațional, susține că decesele provocate de armata israeliană în Gaza, deși tragice, nu reprezintă un act de genocid, întrucât nu civilii sunt țintele, ci militanții Hamas. American Jewish Committee susține că armata israeliană ia măsuri de prevenire a victimelor civile, cum ar fi avertismente sau cordoane umanitare, respectând astfel dreptul internațional.
Guvernul israelian neagă acuzațiile de genocid, susținând că armata israeliană respectă regulile Convenției de la Geneva în cadrul războiului, iar scopul este distrugerea Hamas, nu a populației civile.
Galerie de imagini
Note explicative
Note
Categorie:2023 în Israel Categorie:2024 în Israel Categorie:2025 în Israel Gaza Categorie:Războiul din Gaza