Sarah Elisabeth Mullally (născută Bowser; ) o clerică anglicană britanică, fostă asistentă medicală, aleasă arhiepiscop de Canterbury în . Este prima femeie aflată la conducerea Bisericii Anglicane.

Până la preluarea funcției a fost , scaun episcopal pe care l-a ocupat din 2018. Este membră a Camerei Lorzilor, în cadrul . Din 1999 până în 2004, a fost șefa biroului de asistență medicală pentru Anglia și directoarea pentru în cadrul Serviciului Național de Sănătate; din 2015 până în 2018, a slujit ca , în .

Începutul vieții și educația Născută pe , Sarah Elisabeth Bowser era cea mai mică dintre două fiice ale familiei. Ea a studiat la Școala Generală Winston Churchill din Woking, Surrey, apoi la .

În timp ce studia pentru , s-a hotărât să se facă asistentă medicală, și nu medic, deoarece dorea să aplice o abordare a îngrijirii pacienților. Alegerea meseriei a fost motivată și de credința ei creștină, pe care o avea de la vârsta de 16 ani. În 1980, a început să studieze pentru o diplomă de asistentă medicală la , cu stagii clinice la și a primit statutul legal de (în ) și o diplomă de licență () în 1984. În 1992, a absolvit un masterat (MSc) în studii interprofesionale sanitare și de îngrijire medicală la .

Cariera de asistentă medicală Mullally a ocupat posturi de asistentă medicală clinică la și la (unde a absolvit cursul de specializare în asistență medicală). A deținut mai multe roluri de conducere în domeniul asistenței medicale, mai întâi la fostul (unde a fost și șefă a departamentului de dezvoltare a practicii) și apoi ca directoare a departamentului de asistență medicală la , devenind ulterior directoare executivă adjunctă, poziție din care a asigurat și interimatul funcției de director executiv. În 1999, a fost numită director de asistență medicală și director al departamentului de pentru Anglia: a fost cea mai tânără persoană care a deținut aceste funcții. A fost directoare neexecutivă a Consiliului Englez al Asistenților Medicali, Moașelor și Vizitatorilor Sanitari.

Mullally a fost guvernatoare independentă al între 2005 și 2015, unde a devenit vicepreședintă a Consiliului Guvernatorilor și președintă a Comitetului pentru Politici și Resurse. A fost directoare neexecutivă la Royal Marsden NHS Foundation Trust din 2005 până în 2012, și a deținut un rol neexecutiv la Salisbury NHS Foundation între 2012 și 2016. Mullally a devenit membru laic al Consiliului King's College London în 2016.

Hirotonirea Din 1998 până în 2001, Mullally s-a pregătit pentru preoție la (astăzi, Colegiul de Teologie Sf. Augustin), în timp ce studia teologia la Universitatea din Kent, primind o (DipTh) în 2001. A fost hirotonită în Biserica Anglicană: întâi a fost numită diacon în 2001, de ziua de Sfinții Arhangheli (29 septembrie) la Catedrala din Southwark și apoi hirotonită preot un an mai târziu pe la Sfânta Treime, Clapham de fiecare dată de către , . Din 2001 până în 2004 a slujit ca la parohia Battersea Fields din .

În 2004 Mullally a părăsit funcția de asistentă medicală șef pentru a se dedica total activității în cadrul Bisericii Anglicane. A lucrat ca ajutor de vicar la Biserica St. Saviour din Battersea Fields, din 2004 până în 2006. A absolvit un master în teologie pastorală la în 2006. În 2006 a devenit al lucrării de echipă din Sutton la Biserica St. Nicholas, Sutton, Londra. Pe lângă activitatea ei parohială, a predat etica în eparhia Southwark, s-a implicat într-un program de conducere a clerului anglican și a făcut parte din comisia eparhiilor Bisericii Anglicane. Din 2012 până în 2015 a ocupat funcția de trezorier canonic al Catedralei Salisbury din eparhia de Salisbury.

Episcopatul În iunie 2015 s-a anunțat că Mullally va fi următorul , în eparhia Exeter. Pe , a fost întronizată episcop de către Arhiepiscopul la Catedrala din Canterbury. Ea și au fost primele femei întronizate episcopi la Catedrala din Canterbury. În septembrie 2015, a devenit prima femeie din Biserica Anglicană care a condus o slujbă de hirotonire, hirotonind două diaconese, Leisa McGovern și Sheila Walker, ca preoți la Biserica St Mary's, Ottery St Mary, Devon.

Pe 18 decembrie 2017 s-a anunțat că Mullally va fi următorul , succedându-i lui , care se pensionase în februarie 2017. În calitate de episcop al Londrei, a ajuns al treilea episcop ca senioritate în funcție din Biserica Anglicană, după arhiepiscopii de Canterbury și . De la confirmare până la instalare, a fost autorizată ca episcop asistent onorific în eparhia de Exeter, astfel încât să poată îndeplini funcțiunile legate de fostul ei scaun. A fost aleasă în scaunul episcopal de către colegiul canonic al Catedralei Sf. Paul la ,St Paul's Cathedral — Notice of Episcopal Election (Accessed 26 January 2018) și și-a asumat în cele din urmă atribuțiile după instalarea la St Paul pe 12 mai.Diocese of London — Mullally's installation as Bishop of London (Accessed 26 January 2018) Pe , ea a oficiat întronizarea lui Hugh Nelson și Ruth Bushyager la episcopat: o ruptură față de tradiția ca Arhiepiscopul de Canterbury să fie cel care oficiază aceată ceremonie, și prima dată când o femeie episcop a condus o astfel de slujbă în Biserica Anglicană.

A depus jurământul ca membră a Consiliul de Coroană al Regatului Unit la , și a fost introdusă în Camera Lorzilor pe un loc rezervat . pe . Ea i-a succedat Lordului Chartres și a devenit prima femeie cu rol de la . Episcopul Mullally a jucat un rol principal la , fiind una dintre cele trei femei prelat implicate în procedură.

Pe s-a anunțat că Mullally va deveni prima femeie arhiepiscop de Canterbury. Alegerea ei de către Colegiul Canonicilor a fost înainte de Crăciunul din 2025. A fost instalată oficial la Catedrala din Canterbury în data de 25 martie 2026, când a fost învestită în această funcție.

Ideile Mullally se autodescrie drept feministă și susține că ritualurile de hirotonire se aplică egal atât bărbaților, cât și femeilor. Potrivit Financial Times, Mullally „este considerată o liberală teologică”. Ea susține însă includerea în Biserica Anglicană și a celor care resping , declarând la anunțul său ca următor episcop al Londrei: „Sunt foarte respectuoasă față de cei care, din motive teologice, nu pot accepta rolul meu de preot sau episcop. Credința mea este că diversitatea bisericească din Londra ar trebui să înflorească și să crească; toată lumea ar trebui să poată găsi un cămin spiritual”.

În septembrie 2016, a devenit una dintre cei 10 episcopi care au format „Grupul de reflecție al episcopilor asupra sexualității” în cadrul bisericii. În legătură cu relațiile între persoane de același sex, ea a declarat în 2017 că „este vremea să reflectăm asupra tradiției și scripturilor noastre și, împreună, să spunem cum putem oferi un răspuns care să fie o iubire cuprinzătoare”. Când a fost întrebată despre persoanele LGBT din biserică, ea a mai spus că „ceea ce trebuie să ne amintim este că este vorba despre oameni, iar biserica caută să demonstreze iubire față de toți, pentru că reflectă Dumnezeul iubirii, care iubește pe toată lumea”.

În 2018, Mullally a declarat că susține învățătura Bisericii Anglicane despre căsătorie; adică între un bărbat și o femeie pe viață.

În 2022, Mullally a sprijinit celebrarea Lunii Istoriei LGBT+ și lansarea unui Grup Consultativ menit să consilieze eparhia cu privire la „îngrijirea pastorală și incluziunea persoanelor LGBT+ în viața comunităților noastre bisericești”.

Mullally și-a descris opiniile despre avort ca favorizând , deși s-ar opune avortului dacă ar fi nevoită să ia această decizie pentru ea. Ea a spus: „Bănuiesc că aș descrie abordarea mea asupra acestei probleme ca fiind pro-alegere, mai degrabă decât pro-viață, deși dacă ar fi un continuum, m-aș afla undeva la mijloc, înclinând spre pro-viață atunci când se referă la alegerea mea, dar favorizând alegerea atunci când se referă la ceilalți.”

Note

Legături externe Profilul lui Sarah Mullally la BBC Radio 4

Categorie:Nașteri în 1962 Categorie:Nașteri pe 26 martie Categorie:Clerici-femei Categorie:Feministe britanice Categorie:Dames Commander of the Order of the British Empire Categorie:Persoane cu dislexie Categorie:Englezi în viață Categorie:Arhiepiscopi de Canterbury