Eugen Alexandru Maximovici () a fost un pictor și pedagog român din Bucovina.
Origine și studii Tatăl său, preot ortodox, era rutean (ucrainean), iar mama româncă. Din partea mamei, familia sa avea origini în Basarabia.
În anul 1868 a fost admis la gimnaziul superior german din Cernăuți, unde învăța deja fratele său mai mare, Constantin. După absolvirea studiilor medii și promovarea examenului de desen și pictură, în 1876 a devenit student al Academiei de Arte Frumoase din Viena, unde a studiat cu profesorii Wurzingher, Eisenmenger și Leopold Müller.
În perioada șederii la Viena l-a cunoscut pe artistul bucovinean Epaminonda Bucevschi, relație care s-a dovedit decisivă pentru cariera sa.
După absolvirea academiei în 1881, Maximovici intenționa să-și continue perfecționarea la München sau Paris, însă boala gravă a bunicului său, Constantin Lucescu, care îl sprijinise financiar, l-a obligat să se întoarcă în Bucovina. În 1883 a devenit profesor de desen la gimnaziul superior din Rădăuți.
Activitatea artistică Prin recomandarea lui Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici a fost invitat să participe la decorarea Reședinței Mitropoliților Bucovinei (astăzi Universitatea din Cernăuți). A lucrat alături de artiști precum Carol Svoboda, Karl Jobst și Bucevschi.
După îmbolnăvirea și moartea lui Bucevschi, mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici l-a numit în 1891 pe Maximovici pictor eparhial al Consistoriului Ortodox din Bucovina. Această funcție i-a adus numeroase comenzi oficiale: portrete de mitropoliți, iconostase, picturi murale și lucrări decorative (printre care și unele cu Ștefan cel Mare și Alexandru cel Bun, amplasate în Reședința mitropolitană), ceea ce i-a permis efectuarea unei călătorii de studiu în Italia în 1893.
A realizat scene din viața Bucovinei, portrete de țărani, peisaje, fresce, decorări de interioare publice (cafeneaua „Habsburg”, coafura feminină „Damensalon”), precum și schițe de ilustrații și ornamente pentru editura „Acafist”. La îndemnul profesorului Ion G. Sbiera, Maximovici a realizat mai multe tablouri despre viața românilor bucovineni.
Activitatea didactică și științifică În paralel cu activitatea artistică, Maximovici a fost profesor de desen la gimnaziul din Rădăuți până în 1895, apoi la Școala Reală Ortodoxă Superioară din Cernăuți.
A fost și cercetător al arhitecturii și artei bisericești bucovinene, ocupându-se de istoria iconografiei și a picturii bizantine.
De asemenea, a activat în domeniul muzeografiei, lucrând la Muzeul Bisericesc al Mitropoliei din Cernăuți și fiind membru în conducerile Muzeului Regional al Reședinței Mitropolitane și ale Muzeului Meșteșugurilor din Bucovina.
Expoziții A participat la numeroase expoziții colective în Cernăuți.
Expoziții personale: Cernăuți: 1905–1906, 1913, 1919 București: 1906 Cernăuți (postum): 1931
Moartea Din cauza unei boli grave, Eugen Maximovici a murit la 27 aprilie 1928 în spitalul general din Cernăuți. A fost înmormântat în Cimitirul Rus din Cernăuți (astăzi Rezervația istorică „Cimitirele de pe strada Verde”), alături de fratele său Alexandru, profesor la școala reală ortodoxă, care s-a sinucis.
Opere (selecție) Fată Mitropolitul Silvestru Arhiepiscopul Morariu-Andrievici Mitropolitul Ciupercovici Colindători La gard Flăcău cântând la fluier Fată cu coș Țăran Doi bătrâni din Dorna Ștefan cel Mare Doi români
Lucrările sale se păstrează în Muzeul de Istorie și Muzeul de Artă din Cernăuți.
Familie Bunicul matern: Constantin Lucescu – protopop și referent al Consistoriului din Cernăuți Tatăl: Alexandru Maximovici – preot ortodox, slujitor în Ciortoria și Vășcăuți Fratele: Constantin Maximovici – arhitect din Cernăuți
Note
Categorie:Nașteri în 1857 Categorie:Nașteri pe 10 februarie Categorie:Decese în 1928 Categorie:Decese pe 27 aprilie Categorie:Decese în Cernăuți Categorie:Pictori români din secolul al XIX-lea Categorie:Pictori români din secolul al XX-lea Categorie:Români bucovineni Categorie:Ucraineni bucovineni Categorie:Români de origine ucraineană Categorie:Pedagogi români