Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este un erete mare, o pasăre de pradă al cărei areal de răspândire acoperă cea mai mare parte a Europei, Asia de Vest și Africa de Nord. Este o pasăre parțial migratoare, cu locuri de iernare în principal în sudul și vestul Europei, Africa și subcontinentul indian.

Taxonomie Eretele de stuf a fost descris oficial de naturalistul suedez Carl Linnaeus în 1758 în a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae sub denumirea binomială Falco aeruginosus. Linnaeus a specificat localitatea ca fiind Europa, dar a limitat-o la Suedia în 1761. Eretele de stuf este acum plasat în genul Circus, introdus de naturalistul francez Bernard Germain de Lacépède în 1799. Page numbering starts at one for each of the three sections. Numele genului Circus este derivat din grecescul antic kirkos, referindu-se la o pasăre de pradă numită astfel pentru zborul său în cerc (kirkos, „cerc”), probabil eretele de stuf. Specificul aeruginosus înseamnă în latină „ruginiu”.

Sunt recunoscute două subspecii: C. a. aeruginosus (Linnaeus, 1758) – se reproduce în Europa și Orientul Mijlociu până în Asia Centrală, Europa de Sud, Africa, Asia de Sud; iernează în Europa de Sud, Africa și Asia de Sud C. a. harterti (Zedlitz, 1914) – rezident în nord-vestul Africii

Descriere

Eretele de stuf are o lungime de 48 x 56 cm, o anvergură a aripilor de 115 x 130 cm și o greutate de 400 x 650 g la masculi și 550 x 800 g la femele. Este un erete mare și masiv, mai mare decât alți ereți europeni, cu aripi destul de late și prezintă dimorfism sexual. Penajul masculului este în mare parte de un brun-roșiatic cu dungi gălbui mai deschise, care sunt deosebit de proeminente pe piept. Capul și umerii sunt în mare parte de un gri-gălbui pal. Picioarele, labele, irisul și baza ciocului sunt galbene.

Femela este aproape în întregime maro-ciocolatiu. Creșterea capului, gâtul și umerii au o culoare gălbuie evident mai deschisă; aceasta poate fi clar delimitată și foarte contrastantă sau (în special în penajul uzat) poate fi mai decolorată, asemănându-se cu culorile capului masculului. Însă zona ochilor femelei este întotdeauna mai închisă la culoare, făcând ca ochiul deschis la culoare să iasă în evidență, în timp ce capul masculului nu este deloc colorat într-un contrast foarte mare, iar femelei îi lipsesc pata gri de pe aripi și coada. Juvenilii sunt similari cu femelele, dar de obicei au mai puțin galben, în special pe umeri.

Comportament Reproducere

Începutul sezonului de reproducere variază de la mijlocul lunii martie până la începutul lunii mai. Masculii de erete de stuf se împerechează adesea cu două și ocazional trei femele. Legăturile de pereche durează de obicei un singur sezon de reproducere, dar unele perechi rămân împreună timp de mai mulți ani.

Cuibul de la sol este făcut din bețe, stuf și ierburi. De obicei, este construit într-un pat de stuf, dar specia cuibărește și în câmpuri arabile. Femela depunde între trei și opt ouă într-o pontă normală. Ouăle au formă ovală și culoare albă, cu o nuanță albăstruie sau verzuie atunci când sunt depuse recent. Acestea sunt incubate timp de 31-38 de zile, iar puii sunt gata de zbor după 30-40 de zile.

Hrană Vânează în stilul tipic al ereților, planând jos pe teren deschis și plat în căutarea prăzii, cu aripile ținute în formă de V și adesea cu picioarele atârnând. Se hrănește cu mamifere mici, păsări mici, insecte, reptile și broaște.

Galerie

Note

Legături externe

Marsh harrier at RSPB's Birds by Name Birds of Britain - Marsh Harrier Western Marsh Harrier or European Marsh Harrier species text in The Atlas of Southern African Birds Western Marsh-Harrier text, map & photos at Oiseaux.net Ageing and sexing (PDF; 5.7 MB) by Javier Blasco-Zumeta & Gerd-Michael Heinze

Categorie:Accipitrinae Categorie:Păsări din Europa Categorie:Păsări din Asia de Vest Categorie:Păsări din Africa de Nord Categorie:Păsări descrise în 1758 Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus